Eliminarea plafonării prețurilor energiei electrice de la 1 iulie 2025 aduce pentru consumatorii casnici din România facturi mai mari, care reflectă realitatea pieței angro, după patru ani în care statul a menținut prețul artificial redus prin subvenții. Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care reunește companii ce furnizează aproximativ jumătate din energia electrică din România, explică principalele cauze ale scumpirii, diferențele pe tranșe de consum și modul în care ajutorul de stat pentru consumatorii vulnerabili se va acorda de acum încolo.
Plafonarea prețurilor este încă în vigoare pentru gazele naturale, până la 31 martie 2026. În această perioadă, statul român acordă sprijin financiar de 50 de lei lunar persoanelor cu venituri mici pentru susținerea facturilor la energie, condiționat de depunerea unei cereri. Peste 170.000 de români au solicitat deja acest ajutor în intervalul 20-29 august 2025. Voucherele se adresează persoanelor singure cu un venit net de maximum 1.940 lei pe lună și familiilor cu un venit net lunar pe membru de cel mult 1.784 lei, fiind destinate exclusiv plății energiei electrice.
Creșterea facturilor este determinată în principal de majorarea prețului energiei pe piața angro, iar această tendință a început în 2021, după o perioadă de stabilitate între 2018 și 2020, când prețurile se situau între 200 și 250 lei/MWh. „Din 2021, am asistat la o dublare a prețului pe piața pentru ziua următoare (PZU) și o creștere semnificativă a indicelui ROPEX, un indicator pentru energia electrică pe termen lung”, a explicat Daniela Dărăban. Vârful maxim a fost atins în perioada 2022-2023, în contextul crizei energetice globale, când prețurile au crescut de până la șase ori față de media anterioară. Deși ulterior prețurile s-au temperat, ele rămân de două-trei ori peste media istorică, iar odată cu eliminarea plafonării, consumatorii simt impactul direct în facturi.
În ceea ce privește impactul pe categorii de consum, până la 30 iunie 2025, consumatorii casnici cu un consum lunar mic, de până la 100 kWh, plăteau un preț plafonat de 0,68 lei/kWh, iar pentru consumurile între 100 și 255 kWh, prețul era de 0,80 lei/kWh, toate acestea incluzând taxe și tarife. De exemplu, o gospodărie cu un consum de 100 kWh achita o factură de circa 68 lei. De la 1 iulie 2025, ajutorul oferit de stat nu mai este universal, ci țintit, în funcție de venit, și facturile reflectă prețul real al energiei active, plus toate tarifele de transport, distribuție, contribuțiile și TVA.
În prezent, majoritatea ofertelor de piață se situează între 1,3 și 1,6 lei/kWh, astfel că pentru un consum de 100 kWh, factura crește la 114-167 lei, adică dispariția plafonului echivalează cu o majorare efectivă între 46 și 99 lei pe lună. Pentru un consum de 150 kWh, factura creștea de la circa 120 de lei sub plafonare la aproximativ 210 lei la un preț mediu de 1,4 lei/kWh. Statul acordă pentru familiile cu venituri mici un sprijin lunar de 50 lei.
Cei cu consum mai mare de 300 kWh sau consumatorii non-casnici, care erau deja facturați la prețuri apropiate de cele de pe piața liberă, resimt schimbarea mai puțin. Totuși, modul de acordare a ajutorului pentru consumatorii vulnerabili se schimbă radical: sprijinul se va acorda doar pe baza unei cereri depuse online sau la primărie ori poștă, iar lipsa solicitării înseamnă pierderea acestui drept, chiar dacă persoana este eligibilă.
Daniela Dărăban recomandă consumatorilor să-și monitorizeze lunar consumul și să compare ofertele furnizorilor pe comparatorul ANRE pentru a găsi cea mai avantajoasă variantă. De asemenea, este important să verifice dacă se încadrează pentru ajutorul de stat și să efectueze demersurile necesare pentru a beneficia de el.
„Un mod inteligent de consum poate aduce economii importante,” subliniază Dărăban, amintind utilizarea becurilor LED, deconectarea aparatelor electrice când nu sunt folosite, alegerea programelor economice la mașina de spălat și reglarea termostatului cu un grad mai jos. De asemenea, izolația eficientă a locuinței și electrocasnicele cu consum redus contribuie la diminuarea facturilor pe termen lung, asigurând același confort cu un consum de energie redus.
O altă explicație pentru creșterea facturilor este faptul că prețurile din piața angro nu au crescut propriu-zis la 1 iulie 2025, ci guvernul a renunțat la plafonarea artificială care ascundea costul real al energiei. Această subvenție a generat o datorie de aproximativ 7 miliarde de lei către furnizori. „Plafonarea a fost o măsură excepțională menită să atenueze șocul global, dar menținută pe termen lung a creat distorsiuni majore: a rupt legătura dintre preț și consum, a descurajat investițiile în eficiență energetică și a transferat costurile către furnizori și bugetul public,” explică reprezentanta ACUE.
În prezent, chiar dacă prețurile nominale din România sunt sub media Uniunii Europene, ajustate la puterea de cumpărare se situează peste medie, ceea ce face ca impactul să fie resimțit mai puternic. Pentru a reduce această presiune, guvernul a introdus, în perioada iulie 2025 – martie 2026, un sprijin țintit de 50 lei lunar pentru gospodăriile vulnerabile.
Despre structura facturii, Daniela Dărăban precizează că aproximativ 45% reprezintă costuri reglementate stabilite de stat, identice indiferent de furnizor, care includ tarifele de transport și distribuție, contribuțiile pentru susținerea energiei regenerabile și cogenerării, precum și taxe și impozite, inclusiv TVA și accize. Restul, aproape 55%, reprezintă costurile energiei active, adică energia efectiv consumată, cumpărată pe piața angro, plus costurile operaționale și cele generate de dezechilibrele din rețea.
Concurența între furnizori a crescut de-a lungul ultimilor ani, deși a fost parțial ascunsă de plafonarea prețurilor. Sub plafonare, energia activă era plătită cu 0,1–0,2 lei/kWh, departe de prețurile reale din piață care nu au mai fost atât de mici din 2018. După 1 iulie 2025, creșterea facturilor trebuie privită ca o revenire la nivelurile reale, determinate de mecanisme economice obiective, și nu ca o majorare artificială.
Pe termen lung, pentru asigurarea unor facturi suportabile, este nevoie de investiții structurale în capacități de producție diversificate (în regenerabile, nuclear, gaze naturale), infrastructură modernă de transport și distribuție, precum și în mecanisme de piață flexibile și transparente.
În plus, contextul geopolitic influențează prețurile la energie, prin sensibilitatea la tensiunile internaționale și dependența de lanțurile globale de aprovizionare cu combustibili și echipamente. O piață internă transparentă și lichidă este esențială pentru a încuraja investițiile și a oferi predictibilitate consumatorilor.
Politicile publice joacă un rol crucial în transformarea pieței energetice, iar reglementările ambițioase pot accelera acest proces, deși discrepanțele între obiective și implementare pot genera întârzieri sau dezechilibre.
