Consumul „fantomă” de energie electrică, generat de aparatele conectate la priză chiar și atunci când nu sunt folosite, poate reprezenta între 5% și 10% din energia totală consumată de o gospodărie, în funcție de vechimea și tipul echipamentelor, explică Alexis Abramson, decanul Columbia Climate School.

„Energia fantomă depinde de ce tip de sisteme aveți și cât de mult s-au îmbunătățit acestea de-a lungul timpului”, a precizat Abramson.

Un exemplu în acest sens sunt televizoarele inteligente, conectate la internet și dotate cu funcții care le permit să comunice cu telefoane sau alte dispozitive. Acestea pot consuma până la 40 de wați în timpul orelor în care ar trebui să fie oprite, potrivit lui Matt Malinowski, directorul programului pentru clădiri al American Council for an Energy-Efficient Economy. Aceasta este o cantitate aproape de 40 de ori mai mare decât consumul unui televizor obișnuit.

„Vestea bună este că au existat eforturi noi și reînnoite pentru a aborda această problemă”, a spus Malinowski, adăugând că susținătorii și producătorii s-au pus de acord voluntar pentru a reduce consumul televizoarelor inteligente în modul standby.

Consumul inutil de energie are un impact semnificativ asupra mediului, contribuind la schimbările climatice prin creșterea cererii de electricitate din surse cu emisii poluante.

Aidan Charron, director asociat al Global Earth Day, subliniază că, deși impactul poate părea mic la nivel individual, el devine semnificativ când este multiplicat la nivelul tuturor locuințelor dintr-o țară. „Faceți un mic pas și deconectați aparatele pe care nu le utilizați. Veți economisi bani și veți reduce emisiile pe termen lung”, a îndemnat el.

Printre principalele surse ale consumului de energie în așteptare se numără aparatele conectate constant la priză, inclusiv cele care afișează permanent ceasul. „Aveți într-adevăr nevoie ca cuptorul cu microunde să vă indice ora sau puteți să îl deconectați de la priză când nu îl utilizați?”, a întrebat Charron.

Deși deconectarea frecventă a aparatelor poate părea dificilă, aceasta contribuie decisiv la reducerea emisiilor. Charron recomandă să se înceapă cu pași simpli, precum scoaterea din priză a încărcătoarelor de telefoane după terminarea încărcării, iar apoi să se extindă obiceiul și asupra altor dispozitive, cum ar fi lămpile nefolosite.

Pentru cei care găsesc această practică dificilă, o soluție este verificarea setărilor aparatelor și dezactivarea funcțiilor suplimentare care consumă energie inutil. De exemplu, televizoarele inteligente au opțiuni pentru a opri primirea semnalelor de la alte dispozitive în modul standby. „Dacă nu le utilizați, nu obțineți niciun beneficiu, dar plătiți prețul și creșteți consumul de energie”, a avertizat Malinowski.

Reducerea consumului fantomă de energie la nivel individual poate avea un efect important asupra emisiilor totale de gaze cu efect de seră.

Jonathan Gilligan, profesor de științe ale pământului și mediului la Universitatea Vanderbilt, afirmă că măsurile personale eficiente ar putea reduce emisiile din SUA cu aproximativ 20% pe an, ceea ce echivalează cu circa 450 de tone (408 tone metrice) de dioxid de carbon.

„Alegerile pe care indivizii le fac zilnic se adună, mai ales având în vedere contribuția populației SUA la emisiile directe de gaze cu efect de seră”, a spus Gilligan.

El a explicat că reducerea consumului de energie fantomă reprezintă o parte importantă a soluției: „Întrebarea este: ce putem face pentru a încerca să rezolvăm această problemă?”

Conform profesorului, cu cât mai mulți oameni adoptă un stil de viață mai durabil, cu atât este mai probabil ca și ceilalți să le urmeze exemplul, iar astfel aceste practici să devină norme sociale, deoarece oamenii nu vor să se simtă iresponsabili.

„Psihologii consideră că acest efect este real. Dacă oamenii văd că alții iau măsuri pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, vor dori să facă același lucru”, a subliniat Gilligan.

Cât privește percepția asupra impactului acțiunilor individuale, profesorul a menționat că de obicei oamenii cred că eforturile lor nu sunt semnificative, însă nu iau în calcul influența pe care o pot avea asupra comunității lor. „Impactul poate fi mult mai puternic decât își dau seama mulți oameni”, a concluzionat el.