Procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 a început oficial joi seară, la ora 22:00 (ora României), odată cu deschiderea primei secții de votare din diaspora, situată la Auckland, Noua Zeelandă. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și exprima opțiunea între cei doi candidați rămași în cursă, George Simion (AUR) și Nicușor Dan (independent), în timp ce în țară votarea are loc duminică, 18 mai 2025.
Până duminică, la ora 11:00, peste 827.000 de români din diaspora s-au prezentat la urne, înregistrând o creștere cu 378.387 față de primul tur al alegerilor prezidențiale. Cele mai multe voturi au fost înregistrate în Italia (138.476), Marea Britanie (135.122), Germania (125.701), Republica Moldova (93.659) și Spania (92.502).
Pe parcursul zilelor, datele oficiale au arătat o creștere constantă a prezenței la vot în diaspora:
În toate aceste intervale, țările cu cea mai mare prezență au rămas aceleași: Marea Britanie, Italia, Germania, Spania și Republica Moldova.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a comunicat că procesul de vot în diaspora decurge în condiții bune, fără disfuncționalități, aglomerări sau incidente majore. În total, au fost organizate 965 de secții de votare în străinătate, cu 15 secții mai multe decât în alegerile precedente din 2024.
MAE a precizat într-un comunicat că „nu s-au înregistrat disfuncționalități în cadrul secțiilor de vot, nici aglomerări sau incidente, iar procesul electoral se desfășoară în deplină legalitate și transparență”.
Cu toate acestea, până sâmbătă la ora 13:00, observatorii și cetățenii au semnalat mai multe nereguli și incidente pe platforma Vot Corect, potrivit Expert Forum. Cele mai frecvente sesizări au vizat postarea unor fotografii cu buletine de vot marcate și unele probleme organizatorice în secțiile de votare.
De asemenea, Mihai Enache, liderul deputaților AUR, a susținut că, potrivit informațiilor primite de la observatorii partidului în Republica Moldova, prezența la vot este „forțată masiv și asumată de instituțiile oficiale ale statului moldovean”, cu implicarea unor partide politice din România și susținerea guvernului de la Chișinău.
Prezența la urne a început să crească semnificativ încă din primele ore ale deschiderii secțiilor. Până vineri la ora 17:00, peste 111.800 de români votaseră în străinătate, cu aproape 40.000 mai mulți decât în primul tur.
Țările cu cele mai numeroase voturi în diaspora au fost, în ordine, Republica Moldova, Italia, Marea Britanie, Germania și Spania.
Până sâmbătă după-amiază, prezența totală a crescut constant, ajungând la 471.575 de votanți în diaspora la ora 16:00, cu peste 220.000 mai mulți decât în primul tur la aceeași oră.
Un român stabilit în Italia a transmis Știrilor Pro TV un mesaj video de la secția de votare 337 din cartierul Ostia, Roma, în care două românce au declarat că au votat cu speranța ca, în următorii cinci ani, să poată reveni și rămâne în țară.
„Am venit la vot pentru a vota un președinte pentru o schimbare și pentru o Românie mai bună”, a declarat Bianca. Când a fost întrebată „Ce vă așteptați să fie România peste 5 ani?”, a răspuns: „O Românie în care putem să ne întoarcem acasă și să putem să rămânem acasă, nu să ne mai întoarcem în afară.”
De asemenea, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a votat la Ambasada României din Tirana, în timpul participării la Summitul Comunității Politice Europene din Albania, după cum a transmis consilierul prezidențial Igor Zaharov.
Secțiile de votare din străinătate s-au deschis progresiv, în funcție de fusurile orare, în Asia, Orientul Mijlociu, Europa și America. Programul de votare pentru diaspora este următorul:
Distribuția secțiilor în principalele țări cu comunități românești include:
Pentru a vota, cetățenii români trebuie să aibă cel puțin 18 ani și să prezinte un act de identitate românesc valabil, cum ar fi: cartea de identitate (inclusiv electronică și provizorie), pașaportul diplomatic, de serviciu sau simplu (inclusiv variantele electronice și temporare), sau carnetul de serviciu militar pentru elevii școlilor militare. Titlul de călătorie nu este acceptat ca document de vot.
În secțiile de vot, identitatea alegătorului este verificată prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV). După validare, alegătorul primește buletinul de vot și ștampila „VOTAT” pentru a-și exprima opțiunea în cabina de vot.
Alegătorii aflați în sediul secției sau la rând la ora închiderii urnelor la 21:00 (ora locală) pot vota până la ora 23:59, asigurându-se astfel că toți cetățenii prezenți își pot exercita dreptul.
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale 2025 are loc după invalidarea scrutinului din noiembrie 2024 de către Curtea Constituțională, care a constatat grave încălcări ale legislației electorale. Primul tur desfășurat pe 4 mai 2025 a eliminat nouă candidați, lăsând în cursă pentru funcția de președinte pe George Simion și Nicușor Dan.
Miza este ridicată, întrucât președintele României deține atribuții esențiale în politica internă și externă, inclusiv reprezentarea țării pe plan internațional, numirea prim-ministrului și guvernului, promulgarea legilor și medierea între puterile statului.
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care s-au înregistrat până la 4 martie 2025 pentru votul prin corespondență au primit buletinele de vot prin poștă și trebuie să le trimită conform procedurii. Dacă nu au primit documentele sau nu au reușit să le returneze la timp, pot vota în mod tradițional la orice secție de votare din străinătate.
Românii pot vota la oricare secție de votare din diaspora, fără a fi necesară înregistrarea prealabilă sau arondarea la o anumită secție. Pentru a afla locația celei mai apropiate secții, cetățenii sunt îndemnați să consulte platformele oficiale puse la dispoziție de autorități.
