Măsurile de austeritate adoptate de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar au generat un val de scumpiri care afectează direct nivelul de trai al românilor și mediul de afaceri. În timp ce antreprenorii se plâng de costuri mărite și incertitudine, iar sindicatele acuză specula, politicienii din coaliție recunosc că ordinea măsurilor a fost greșită, dar justifică deciziile prin presiunea piețelor financiare și riscul de a pierde fonduri europene sau de a intra în incapacitate de plată.
Justificarea Guvernului pentru măsurile de austeritate a venit pe fondul presiunii din partea piețelor financiare internaționale. „România are un deficit. Pentru a acoperi acest deficit se împrumută, și a existat un semnal din partea pieței financiare, adică companiile, fondurile de investiții, fondurile de pensii care împrumută România, care au spus: trebuie să faceți ceva acum, altfel transmitem mesajul că voi nu mai sunteți credibili. Și asta a putut să facă Guvernul”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Pachetul de măsuri care a intrat în vigoare a inclus creșterea TVA, majorarea accizelor la alcool, carburant și tutun, taxarea pensiilor mai mari de 3.000 de lei, reducerea burselor de merit și eliminarea asigurării de sănătate pentru anumiți membri ai familiei. Dominic Fritz, președintele USR, a descris plastic situația: „Prea profund suntem în rahat, dacă îmi permiteți, să ne putem scoate în câteva luni”.
Impactul direct al acestor măsuri este o creștere generalizată a costului vieții. Potrivit unei analize, o familie cu doi copii are nevoie acum de 11.370 de lei pe lună pentru un trai decent, cu 920 de lei mai mult decât anul trecut, reprezentând o creștere de 9%. „Șocul cel mai mare vine abia acum, când o să vă spun că aceleași produse costau acum cinci ani cu 4.000 de lei mai puțin”, a transmis reporterul Observator Greta Neagu.
Antreprenorii resimt din plin efectele. „Cât se duce la stat? Se duce mult. 21% se duce la stat din start. Dintr-o factură de, dau un exemplu, 300.000 de lei, 21% eu nu îi văd”, a spus antreprenoarea Alina Cureleț. La rândul său, Cristian Niculescu, un alt antreprenor, a adăugat: „Toată materia primă ne vine mai scump, totul e mai scump, inclusiv motorina și tot, și toate se duc în prețul final”.
Liderul Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, acuză mediul de afaceri de scumpiri speculative. „Mediul de afaceri din România a speculat acest moment și a crescut prețurile cu amănuntul mai mult decât ar fi fost normal să le crească. Mediul de afaceri a fost «șmecher» și ne-a băgat suplimentar mâna în buzunar”, a subliniat Costin.
Incertitudinea fiscală descurajează investițiile și duce la închiderea sau relocarea unor afaceri. „Sunt multe firme care își încetează activitatea. Fie dispar, fie își mută activitatea în alte state. O activitate economică dacă se reduce duce după sine la concedieri, la neîncasarea de către stat a impozitului pe profit, CAS, CASS, cost pe șomaj”, a explicat Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru de Finanțe. Un exemplu recent este un mare lanț francez de retail care se pregătește să vândă magazinele din România după mai bine de două decenii.
Starea de spirit a populației reflectă o neîncredere profundă. Un studiu național arată că aproape 80% dintre români se așteaptă să trăiască mai rău în perioada următoare, iar doar 12% cred că măsurile Guvernului vor repara economia. Majoritatea consideră că majorarea TVA, creșterea accizelor la carburanți și majorarea impozitului pe dividende nu erau necesare.
Chiar și liderii coaliției de guvernare admit că au existat greșeli. „Da, trebuia să începem cu reducerea cheltuielilor și după aceea să venim cu creșterea taxelor. Da, asta ar fi fost ordinea firească, dar atunci Guvernul, Coaliția a ales calea mai scurtă ca să avem venituri mai repede”, a informat Kelemen Hunor, președintele UDMR. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a adăugat: „Eu cred că s-a greșit în multe locuri, s-a greșit că poate nu ne-am bătut mai mult la primul pachet de asumare când au fost acele măsuri care nu rezolvă absolut nimic”.
Creșterea TVA a fost una dintre cele mai contestate măsuri. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a apărat decizia: „Nu puteam evita creșterea de TVA datorită faptului că dacă nu veneam cu un plan de măsuri imediat ni s-ar fi suspendat fondurile europene. Cu siguranță am fi intrat în incapacitate de plată. Aceasta este realitatea”.
Soluția preferată de cetățeni ar fi fost reducerea cheltuielilor statului, în special a pensiilor speciale. „Ei spun, cheltuielile statului și pensiile speciale sunt primele lucruri care ar trebui să li se dea ca exemplu înainte să tăiem și noi de la noi”, a precizat Alina Stepan, country manager la Ipsos România. În prezent, în sectorul public lucrează 1,3 milioane de persoane, dintre care jumătate în administrația centrală, iar costul anual al aparatului de stat se ridică la 164 de miliarde de lei.
Neîncrederea publicului este alimentată și de percepția corupției sistemice. Radu Miruță, ministrul Economiei, a descris o „rețea de țevi în care cineva de sus toarnă la un moment dat niște bani, banii ăia se duc așa pe principiul vaselor comunicante prin toate județele țării, unde în partea cealaltă la încasare sunt niște oameni din politică”. Acesta a concluzionat că frustrarea oamenilor este legată de faptul că văd la conducere „cam aceleași fețe despre care eticheta că au eșuat e extraordinar de evidentă”.
