Șapte federații sindicale din administrația publică anunță declanșarea unor proteste împotriva politicilor guvernamentale ce, spun acestea, afectează negativ sectorul administrației publice. Sindicaliștii avertizează că măsurile adoptate unilateral, denumite „reforma mea”, pot provoca blocaje generalizate, din cauza lipsei unui dialog social real și responsabil cu autoritățile.
Organizațiile sindicale implicate în aceste acțiuni sunt Federația Columna-Scor, Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), Federația Națională a Sindicatelor Unite din Poliția Locală, Federația Națională a Sindicatelor din Administrația Locală SEDLEX, Federația PUBLISIND, Federația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORȚA LEGII.
Sindicaliștii amenință cu declanșarea unei greve generale dacă Guvernul nu renunță la politicile adoptate „din pix” și fără fundament real. Ei susțin că astfel de măsuri amenință stabilitatea funcției publice și calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.
Primele acțiuni comune de protest sunt programate pentru data de 15 septembrie 2025, sub forma unui marș și a unei pichetări în București, pe traseul Ministerul Dezvoltării – Piața Victoriei – sediul Guvernului, între orele 11:00 și 15:00. La aceste proteste se așteaptă participarea a mii de angajați din administrația publică centrală și locală.
Principalele revendicări ale sindicatelor vizează consultarea reală a organizațiilor sindicale înainte de adoptarea „Pachetului nr. 2 de măsuri”, care, în opinia lor, conține reglementări arbitrare și nefundamentate ce afectează grav funcția publică și funcționarea instituțiilor. Alte cereri includ respectarea drepturilor fundamentale la muncă, stabilitate, condiții decente de lucru, negociere colectivă și autonomie locală.
Sindicaliștii solicită eliminarea mandatelor temporare și testărilor periodice pentru funcționarii publici, argumentând că acestea ar duce la politizarea administrației și la instabilitate în resursa umană. Ei cer, de asemenea, respingerea modificărilor ce afectează stabilitatea funcției publice, în special referitoare la obligația de a avea „jumătate de funcționar public” pe posturile existente, aspect ce ar încălca dreptul constituțional la muncă.
Printre revendicări se numără efectuarea unor analize reale de impact social și financiar înaintea reducerilor de personal, care să ia în calcul consecințele asupra contribuțiilor sociale, veniturilor bugetare, șomajului și costurilor care apar în urma externalizării serviciilor publice.
Totodată, sindicatele cer renunțarea la introducerea unei grile salariale discriminatorii, denumită „meniul pentru săraci”, aplicabilă personalului din unitățile administrativ-teritoriale cu venituri reduse, care ar încălca principiul „la muncă egală, salarizare similară” prevăzut în Carta Socială Europeană, precum și principiul egalizării financiare conform Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Nemulțumirile sindicale au fost declanșate de anunțul premierului Ilie Bolojan privind reducerea cu 10% a posturilor din administrația locală, ceea ce înseamnă concedierea a aproximativ 13.000 de angajați din primării și consilii județene. Potrivit Guvernului, această măsură este justificată de creșterea cheltuielilor de personal din administrație cu 10% în prima jumătate a anului 2025, față de aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care obiectivul inițial era o reducere de 5%.
Premierul a mai declarat că, la finele acestui an, deficitul bugetar va depăși 8% din PIB, peste ținta asumată de 7% la începutul mandatului și după negocierile cu Uniunea Europeană.
