România se confruntă cu un deficit bugetar în creștere constantă, ajuns la valori record în ultimii ani, pe fondul cheltuielilor publice exagerate și al unei gestionări criticate dur de experți și foști oficiali ai finanțelor publice. Marcel Boloș, fost ministru de Finanțe, povestește că a încercat să atragă atenția premierului de la acea vreme asupra situației critice, dar răspunsul a fost unul ironic și nepăsător: „Când i-am spus domnului… ‘domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap! Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a catalogat situația ca fiind de „imprudență, iresponsabilitate și i-aș spune și incompetență”. El a subliniat că România a fost singura țară din UE care a depășit sistematic pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar încă din 2016, avertizată în repetate rânduri de Comisia Europeană.
Deficitul a început să crească rapid după anul 2016, anul în care România a înregistrat un deficit bugetar de 2,5%, față de doar 0,5% în 2015, ca urmare a reducerii taxelor și a majorării salariilor și pensiilor. În 2019, deficitul a ajuns la 4,3%, iar în 2020, odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19, s-a prăbușit la 9,2%. „Trebuie să înțelegem că aceste creșteri de salarii s-au făcut «din pix», iar pensiile au crescut foarte mult fără venituri proporționale la buget. Statul plătea la pensii în 2020 – 114 miliarde de lei, iar acum suma a ajuns la aproape 218 miliarde, deși numărul pensionarilor a scăzut de la 5,1 milioane la patru milioane”, a explicat Iancu Guda, analist economic.
În regiune, România a fost țara care a gestionat cel mai prost criza, în condițiile în care Bulgaria a încheiat 2020 cu un deficit de 3,8% din PIB, Polonia cu 6,9%, Ungaria cu 7,5%, iar Germania – 4,4%. Anul 2021 nu a adus o ameliorare semnificativă.
În 2022, invazia Rusiei în Ucraina a crescut și mai mult presiunile asupra bugetului României. Cheltuielile au explodat după liberalizarea prețurilor la energie, sprijinul acordat refugiaților și ajutoarele militare trimise în țara vecină. „România s-a împrumutat și a cheltuit pentru apărare, Covid, dar și pentru alți factori legați de anii electorali – pensii, salarii, alte cheltuieli. Dacă ai un salariu de 100 de lei, dar cheltui 150, de unde iei diferența? Te împrumuți”, a explicat expertul în fiscalitate Alex Milcev. Dobânzile la astfel de împrumuturi sunt printre cele mai ridicate din Europa, ceea ce mărește costurile suportate de stat.
Românii trebuie să plătească în prezent o datorie publică de peste 1.000 de miliarde de lei, iar în primele șapte luni din 2024, cheltuielile cu dobânzile au depășit 32 de miliarde de lei. Această datorie publică a ajuns aproape la 60% din PIB, comparativ cu 24% în Bulgaria, care este una dintre țările ce pot adera la zona euro, încurajând astfel disciplina fiscală.
Dumitru Costin, președintele BNS, s-a referit la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca la un document încărcat de reforme, greu de gestionat. „Nicio țară din Uniunea Europeană nu și-a asumat atâtea reforme câte și-a asumat România. Consecința este că un astfel de program nu poate fi manageriat, este imposibil”, a declarat acesta.
Daniel Dăianu a avertizat asupra riscului unei recesiuni și asupra impactului negativ asupra companiilor și angajaților, inclusiv prin reducerea salariilor și posibile concedieri.
Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș, aflat acum la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest din Cluj-Napoca, susține că a încercat de mai multe ori să reducă deficitul bugetar, însă inițiativele sale au rămas fără răspuns din partea premierului Marcel Ciolacu. „Am informat de cel puțin șase ori prim-ministrul, prima dată pe 18 august 2024, iar după aceea lunar”, a spus Boloș.
Fostul ministru Adrian Câciu a criticat tonul lui Boloș: „Domnul Boloș se alintă foarte mult. Ăsta este un comportament de preot. Cum adică să spui așa ceva?”. În replică, Boloș a prezentat rapoartele transmise Guvernului și Comisiei Europene, precum și răspunsurile primite.
Adrian Câciu recunoaște complexitatea perioadei 2020-2024 și spune că deciziile dificile trebuie asumate: „Am luat o decizie: ne strângem ca briasca țestoasă, ne băgăm în carapace și ieșim și mai săraci din toată treaba asta sau compensăm din erodarea puterii de cumpărare și investim? Deciziile sunt grele. Dar sunt luate. Ai fost acolo, ți-ai asumat, mergi mai departe.”
Expertul în fiscalitate Alex Milcev avertizează că populația va resimți în următorii ani efectele negative ale situației fiscale actuale. „Probabil un an doi o să simțim acest efect negativ și o să simțim că am făcut un pas înapoi – ca populație, ca venituri reale”, a declarat acesta.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că este important ca actualii responsabili să respecte indicatorii de performanță stabiliți și că trebuie impuse limite clare în bugetul pe 2026 pentru a crește stabilitatea și pentru a controla investițiile instituțiilor publice: „Cei care nu îi vor respecta înseamnă că ar trebui să plece. Îmi doresc foarte tare să ajungem la momentul bugetului pe 2026 astfel încât să punem de la început niște limite mult mai mici pe investițiile pe care le fac instituțiile și în felul ăsta să avem o stabilitate mult mai mare.”
