Românii vor continua să beneficieze de prețuri plafonate la energie și gaze, însă costurile suportate de stat sunt considerabile și pun o presiune tot mai mare asupra bugetului.
Pe lângă impactul bugetar, plafonarea influențează piața de energie, determinând autoritățile să introducă noi măsuri pentru menținerea echilibrului între producători și furnizori. Totuși, analiștii avertizează că prețurile reglementate pot descuraja investițiile în sector și distorsiona piața. Mai mult, eliminarea plafonării ar putea duce la creșteri bruște de tarife, afectând puterea de cumpărare a populației.
Facturile la gaze vor rămâne plafonate până în martie 2026, la un tarif fix de 31 de bani pe kWh, în timp ce pentru energia electrică plafonarea este valabilă până la 30 iunie 2025. După această dată, prețurile vor fi diferențiate în funcție de consum: 68 de bani, 80 de bani sau 1,30 lei pe kWh.
Pentru a sprijini consumatorii vulnerabili după eliminarea plafonării energiei electrice, autoritățile propun un sistem de carduri de energie, menit să acopere parțial costurile facturilor. Însă, mecanismul exact și valoarea sprijinului nu au fost încă stabilite, iar ceilalți consumatori vor trebui să plătească prețurile pieței, ceea ce ar putea genera noi scumpiri.
Prelungirea plafonării după 1 aprilie 2025 va costa statul aproximativ un miliard de lei, în condițiile în care deja există datorii mari către furnizorii de energie. Aceștia reclamă că trebuie să recupereze între 5 și 6 miliarde de lei din subvențiile anterioare, însă bugetul Ministerului Energiei pentru 2025 prevede doar 3 miliarde de lei pentru această schemă, ridicând semne de întrebare privind sustenabilitatea măsurii.
Pentru a reduce presiunea financiară, autoritățile ar putea lua în calcul alternative precum stimularea eficienței energetice, investițiile în surse regenerabile sau acordarea de ajutoare direcționate exclusiv către consumatorii vulnerabili. Totodată, o reglementare mai clară a pieței ar putea preveni speculațiile și fluctuațiile extreme de prețuri.
