Gheorghe Hagi a făcut un gest emoționant în urmă cu câțiva ani, donând casa părintească unei familii nevoiașe. După ce părinții săi au trecut în neființă, fostul fotbalist a decis să ofere locuința din Săcele, un sat din județul Constanța aflat la 37 km de orașul reședință, unei familii cu dificultăți financiare.
Casa, construită din chirpici, are două camere și este acum locuită de un tractorist, împreună cu soția și cei doi copii. Bărbatul este fiul femeii care a avut grijă de locuința familiei Hagi de-a lungul anilor.
Potrivit lui Florin Staicu, actualul locatar, „Mama a îngrijit casa, iar domnul Hagi a decis să ne-o doneze. Acum este a noastră, noi îi plătim impozitul, care este de aproximativ 80 de lei pe an. Aici locuiesc eu, soția și cei doi copii.”
Familia trăiește modest și nu își permite renovarea casei, însă au construit o cameră adiacentă, folosită ca bucătărie de vară. Gheorghe Hagi, acum milionar și patron la FC Viitorul, nu a mai vizitat locurile natale de mai bine de 15 ani.
Un angajat al Primăriei Săcele a povestit că „Hagi nu a mai trecut pe aici de mult timp. Pancarta de la intrarea în sat, care menționa că aici s-a născut Hagi, s-a deteriorat și a fost îndepărtată.”
Casa părintească a avut un traseu interesant. Inițial, Hagi a vândut-o, iar noii proprietari au decis să cedeze dreptul de proprietate fostei femei de serviciu de la Primăria Săcele. Fotbalistul a răscumpărat casa, oferindu-i acestei femei o altă locuință situată la 200 de metri distanță.
Femeia, mamă a cinci copii, își amintește: „Domnul Hagi mi-a promis că îmi va cumpăra un apartament în Năvodari, dar până la urmă mi-a oferit o altă casă în Săcele. Îi cerusem 50.000 de lei ca să eliberez casa părintească, dar acum mă căiesc, puteam avea un apartament în oraș. Totuși, îi mulțumesc pentru casa pe care mi-a dat-o.”
Gheorghe Hagi și-a amintit cu nostalgie de copilăria petrecută la Săcele. Într-un interviu pentru Adevărul, el a povestit cum obișnuia să joace fotbal pe dealuri și să alerge cu gașca de prieteni. „Am început ca un copil de mingi, alergând să recuperez mingea când cobora dealul. Așa mi-am petrecut copilăria.”
