Guvernul se confruntă cu dificultăți majore în gestionarea datoriei publice, fiind nevoit să împrumute sume mari pentru a acoperi vechile obligații, în condițiile în care dobânzile au crescut cu 12 miliarde de lei față de estimări, ceea ce amplifică deficitul bugetar.</> În plus, în ciuda majorării taxelor, încasările din TVA sunt cu peste 2 miliarde de lei sub nivelul planificat.
„S-au luat în calcul 10 miliarde de lei, o creştere a colectării, care nu s-a materializat”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Din cauza diferențelor dintre planurile inițiale și realitatea fiscală, autoritățile analizează acum posibilitatea majorării TVA în sectorul restaurantelor și hotelurilor.
„Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026. Horeca e un caz aparte. Aşteptăm analiza şi, pe baza analizei, vom discuta în coaliţie şi vom lua o decizie”, a adăugat ministrul Finanţelor.
„Creșterea TVA în HoReCa ar însemna prețuri mai mari cu 10%. O masă la restaurant care acum costă 150 lei se va scumpi cu 15 lei”, a transmis Florentina Lazăr, reporter Observator.
„E o lovitură puternică pe care o primește HORECA. Dacă nouă ne scad încasările şi nu mai avem clienţi, va trebui să disponibilizăm şi să renunţăm la angajați. Vom micşora salariile poate”, a explicat Valentin Strugaru, proprietar de restaurant.
În contextul în care prețurile continuă să crească, iar reducerile de cheltuieli în administrația locală și centrală întârzie, economiștii avertizează că Guvernul riscă să rămână fără soluții viabile.
„Cred că va creşte TVA-ul anul viitor. Cred că mult mai eficient este să crească cotele reduse către cea standard”, a precizat Adrian Codîrlaşu, analist economic.
În paralel, Executivul intenționează să reducă personalul din primării și consilii județene cu aproximativ 13.000 de angajați, deși o decizie finală nu a fost luată încă. La nivel central, unele instituții nu vor desființa posturi, însă se vor aplica reduceri salariale de 10%.
„Cred că se pot reduce în unele părți, dar nu se pot reduce în altele. Această discuție nu poate să fie sub forma unei ghilotine, ci sub forma unei analize punctuale”, a subliniat Florin Manole, ministrul Muncii.
„Trebuie făcut real, nu declarativ, numai cu pixul pe hartie, fără să ţii cont că în spatele fiecărei persoane pe care o concediezi se află o familie”, a punctat Horaţiu Raicu, secretar general BNS.
În același timp, partidele politice vor primi aproape 300 de milioane de lei din bani publici, în ciuda promisiunii premierului de a reduce subvențiile pentru acestea cu 10%.
