Vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că Guvernul României lucrează la modificări legislative în domeniul guvernanței corporative, în colaborare cu Comisia Europeană și OECD, pentru a preveni o penalizare financiară de 330 de milioane de euro prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Contextul penalizării în cadrul PNRR

În data de 21 noiembrie, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că România trebuie să recupereze, până pe 25 noiembrie, o sumă de 330 de milioane de euro, reprezentând o penalizare aplicată în cadrul PNRR. Aceasta a fost cauzată de neîndeplinirea unor jaloane specifice legate de guvernanța corporativă în companiile de stat.

Vicepremierul a subliniat necesitatea unor modificări legislative pentru a avansa în acest demers, menționând: „Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD.” Această declarație a fost susținută în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Guvernului României.

Progresul României în guvernanța corporativă și rolul OECD

Dragoș Anastasiu a evidențiat faptul că România a primit un „certificat de bună purtare” din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) privind guvernanța corporativă. Acest lucru indică faptul că țara noastră a îndeplinit o parte semnificativă din jaloanele stabilite prin PNRR în acest domeniu.

Cu toate acestea, anumite jaloane au rămas neîndeplinite, ceea ce a dus la aplicarea penalizării financiare. Modificările legislative propuse nu vor schimba fundamentul guvernanței corporative conform Legii 109, ci vor urmări îmbunătățirea eficienței companiilor de stat și a Mecanismului de Evaluare a Performanței Întreprinderilor Publice (MEPIP).

Obiectivele modificărilor legislative

• Menținerea transparenței în administrarea companiilor de stat;
• Consolidarea profesionalizării și depolitizării conducerii;
• Optimizarea funcționării MEPIP pentru o evaluare mai riguroasă;
• Respectarea cerințelor PNRR pentru evitarea penalizărilor viitoare.

Vicepremierul a explicat: „Nu vrem să schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, profesionalizare și depolitizare, ci vrem să întărim aceste lucruri. Avem semnale pozitive de la Comisia Europeană și credem că măsurile vor fi acceptate.”

De asemenea, el a menționat că discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul sunt deja în desfășurare, iar Guvernul urmărește să respecte toate condițiile impuse pentru conformarea cu cerințele PNRR.

Context legislativ și economic

Legea 109 din 2011 reprezintă cadrul legal de bază pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat din România, având ca scop principal transparența, profesionalizarea și depolitizarea conducerii acestora. În contextul PNRR, România este obligată să respecte jaloanele stabilite pentru a beneficia de finanțarea europeană și pentru a evita penalizările financiare.

Companiile de stat joacă un rol important în economia națională, iar eficientizarea guvernanței acestora este esențială pentru creșterea performanței și a transparenței în sectorul public.

Întrebări frecvente (FAQ)

• De ce a fost aplicată o penalizare de 330 de milioane de euro României?
  Penalizarea a fost aplicată din cauza neîndeplinirii unor jaloane legate de guvernanța corporativă în companiile de stat, stabilite în cadrul PNRR.
• Cum intenționează Guvernul să evite penalizările viitoare?
  Guvernul plănuiește să modifice legislația în consultare cu Comisia Europeană și OECD, pentru a eficientiza guvernanța corporativă, păstrând principiile de transparență, profesionalizare și depolitizare.
• Ce rol are OECD în procesul de guvernanță corporativă?
  OECD a evaluat și a oferit un „certificat de bună purtare” României, confirmând progresul în domeniul guvernanței corporative, dar și indicând necesitatea unor ajustări suplimentare pentru conformarea cu PNRR.