Guvernul a trimis spre avizare proiectul de lege care prevede micșorarea pensiilor pentru judecători și procurori, în pofida protestelor puternice ale magistraților și grefierilor. Principala modificare este creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, dar într-un termen extins, de 15 ani, față de 10 ani cât prevedea inițial documentul. De asemenea, pensia urma să fie stabilită la 70% din ultimul salariu net, comparativ cu 100% în prezent.
La protestul organizat în semn de nemulțumire față de proiectul de lege participă toate cele 16 parchete ale curților de apel, 46 de parchete de tribunale și 169 ale judecătoriilor. La avizierul Curții de Apel București a fost afișat un comunicat al judecătorilor prin care se anunță suspendarea soluționării cauzelor până la retragerea proiectului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Protestului s-au alăturat și grefierii.
„Dacă acest proiect de lege va trece, va fi mult mai avantajoasă pensia pe contributivitate. Atunci tot sistemul judiciar stă și se întreabă: noi mai reprezentăm o putere în stat? Este foarte probabil ca următoarea formă de protest să fie suspendarea activității și să mergem înspre direcția de blocare a activității în instanțe și în parchete”, a declarat Cătălin Trăistaru, reprezentant al Sindicatului Național al Grefei Judiciare.
Proiectul de lege prevede ca pensia magistraților să se stabilească la 70% din ultimul salariu net, față de 100% cât este în prezent. Vârsta de pensionare va crește etapizat de la 48 la 65 de ani. Inițial, tranziția urma să dureze 10 ani, dar potrivit unor surse din cadrul Observator, Guvernul a acceptat să extindă perioada la 15 ani, ca o concesie făcută după intervenția președintelui Nicușor Dan.
„Solicitarea dânsului pe componenta de magistrați a fost, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraților, să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziție pe care cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică ar intra la o vârstă de pensionare standard, de 65 de ani, să o poată parcurge în așa fel încât să nu existe o trecere bruscă”, a explicat premierul Ilie Bolojan pentru Antena 3 CNN.
Potrivit premierului Ilie Bolojan, pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la aproximativ 5.000 de euro lunar, cât este în prezent, la circa 3.200 de euro. Statul suportă deja costuri importante legate de salariile acestora.
„Gândiți-vă că în acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care bineînțeles au fost câștigate, cea mai mare parte, și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin două miliarde de euro doar diferențe salariale și mai avem de plătit cam încă atât”, a menționat Ilie Bolojan.
Din cauza salariilor obținute înapoi, unii judecători ajung să încaseze venituri de peste 22.000 de euro pe lună, printre aceștia fiind și președinta Curții de Apel din Iași, una dintre promotoarele protestului.
Deși legea interzice magistraților să declanșeze grevă, iar suspendarea activității nu poate afecta cauzele urgente, cum ar fi arestările preventive sau ordinele de protecție, mai mulți judecători au încălcat aceste prevederi.
„Aici, la Curtea de Apel București, în sala din spatele meu ar trebui să fie judecate cauzele urgente. Înăuntru sunt procurorul și grefiera de ședință, nu și completul de judecată”, a transmis reporterul Observator, Bianca Iacob.
Și la Craiova, doi judecători au invocat protestul pentru a amâna soluționarea unor cereri de emitere a ordinelor de protecție.
„Cred că este anormal. La cât câștigă în fiecare lună, mi se pare că e o sfidare la adresa celorlalți. Nu contează câte dosare au în spate de rezolvat, oricum le rezolvă în 10-15 ani”, a spus un cetățean.
În majoritatea țărilor europene, vârsta de pensionare a magistraților este cuprinsă între 65 și 70 de ani, iar reformele legislative din România vin în acest context.
