Ministerul Agriculturii întârzie semnarea documentelor necesare pentru activarea Sistemului Național Antigrindină în 2025, ceea ce pune în pericol protecția a peste două milioane de hectare de culturi agricole. Această întârziere blochează intervențiile specialiștilor, crescând riscul unor pierderi financiare semnificative în agricultură și amenințând stabilitatea mediului rural, spun reprezentanții din domeniu.

Sistemul antigrindină, esențial pentru protecția culturilor, blocat din cauza birocrației

În contextul unui sezon agricol cu riscuri climatice sporite, Sistemul Național Antigrindină nu a fost pus în funcțiune la timp din cauza întârzierii semnării actelor oficiale de către Ministerul Agriculturii. Aceasta a stopat activitatea a peste 1.500 de specialiști implicați anual în combaterea grindinei, punând în pericol suprafețe agricole întinse în județe precum Iași, Vaslui, Vrancea, Prahova, Buzău, Olt, Dolj, Mehedinți, Mureș și Alba.

„Oprirea sistemului e ca și cum ai retrage pompierii în mijlocul unui incendiu,” a declarat Ionuț Lazăr, director în cadrul Unității de Combatere Moldova 2, subliniind gravitatea situației.

Protecția oferită de sistem și riscurile neactivării lui

Sistemul antigrindină este format din 6 unități de combatere și 106 puncte de lansare care utilizează tehnologii moderne pentru a limita efectele fenomenelor meteorologice extreme. Fără activarea acestuia, culturile agricole riscă să fie distruse, ceea ce va conduce la pierderi de locuri de muncă și la creșterea prețurilor alimentelor pe piața internă.

„Fără acest sistem, vorbim de culturi distruse, locuri de muncă pierdute, alimente mai scumpe și o Românie agricolă expusă hazardului,” a continuat Ionuț Lazăr.

Tehnologia anti-grindină utilizată în România

Metoda folosită în România constă în lansarea de rachete care dispersează iodură de argint în atmosferă, prevenind astfel formarea grindinei. Această tehnologie are o eficiență estimată între 75 și 80% și permite intervenții rapide, în doar câteva minute, pe baza imaginilor radar.

În regiune, țări precum Republica Moldova și Bulgaria și-au activat deja sistemele antigrindină, consolidându-și astfel protecția agricolă în fața fenomenelor meteorologice extreme.

Alternativele existente și limitările acestora

• Generatoare terestre: au o eficiență redusă, deoarece iodura de argint ajunge dificil la altitudinile unde se formează grindina.
• Tehnologia cu unde sonore: testată și în România, dar cu o acuratețe scăzută în prevenirea grindinei.
• Aeronave special echipate: eficiente, însă implică costuri ridicate.
• Lasere antigrindină: foarte scumpe și dificil de aplicat pe suprafețe extinse.
• Asigurări agricole: nu previn pagubele, oferind doar despăgubiri după producerea acestora.