România riscă un blackout până la finalul anului 2025 dacă nu închide toate centralele pe cărbune, a avertizat ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Deși ţara noastră a primit aproximativ 2 miliarde de euro din fonduri europene pentru a le înlocui cu centrale pe gaz, proiectele sunt încă doar pe hârtie.
Ministrul Bogdan Ivan a explicat că, în conformitate cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR), toate centralele pe cărbune trebuie închise până în 2025. Fondurile europene alocate țării noastre, de circa 2 miliarde de euro, au condiţia strictă de a fi folosite pentru înlocuirea acestora cu centrale pe gaz.
„Până la finalul anului 2025, adică peste trei luni și jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcțiune. Condiția a fost foarte simplă. Să punem în loc alte centrale pe gaz. România a luat mai multe miliarde de euro din PNRR și, punctual, pe acest jalon, aproximativ 2 miliarde de euro. Între timp, centralele pe gaz și proiectele care trebuiau puse în loc sunt pe hârtie în momentul de față și este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat oameni buni, v-am dat banii sau ne dați banii înapoi dacă vreți să țineți în continuare centralele pe cărbune sau le închideți”, a declarat Bogdan Ivan, conform Mediafax.
Pentru a evita eventuale sancţiuni din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea angajamentelor, Ministerul Energiei a cerut Transelectrica să realizeze un studiu tehnic detaliat, cu peste 6.000 de pagini. Acest demers are scopul de a susține argumentele României în faţa autorităților europene.
„Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste șase mii de pagini. Colegii mei din Minister, împreună cu cei din Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, au lucrat și în weekend-uri și noaptea peste program pentru a putea agrementa acest studiu la nivel tehnic. A rămas că în cursul acestei săptămâni să mai transmitem o serie de clarificări către cei din Comisia Europeană și sper foarte mult că argumentele pe care le-am adus vor crea cadrul în care România să nu mai aibă penalități pentru neînchiderea la timp și nerespectarea angajamentelor luate și să putem păstra în continuare cel puțin trei grupuri în funcțiune și alte două grupuri de rezervă din cele cinci care astăzi se află parte din acest jalon”, a adăugat ministrul.
