Liderii partidelor din Coaliția de guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR – au discutat luni, 25 august, măsurile fiscale și modificările aferente pensiilor speciale în cadrul Pachetului 2 de austeritate. În urma negocierilor, aceștia au convenit asupra unor modificări ce vizează în special drepturile magistraților, în contextul în care în România există peste 400.000 de beneficiari de pensii și indemnizații speciale, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Pensii speciale în România: cifre și categorii principale

Numărul beneficiarilor de pensii și indemnizații speciale a scăzut cu 765 față de luna iulie, ajungând la peste 400.000 de persoane. Cele mai numeroase grupuri sunt persoanele persecutate politic și deportatele, cu 197.090 beneficiari, care primesc o indemnizație medie lunară de 1.515 lei. Alte categorii importante includ veteranii de război, invalizii, soții supraviețuitori și foștii participanți la Revoluția din 1989.

• Foștii parlamentari – 877 beneficiari, cu o pensie medie lunară de 6.113 lei, din care aproape jumătate este suportată de stat.
• Magistrații – 5.695 de beneficiari, cu o pensie medie de 25.283 lei, dintre care 22.084 lei provin din bugetul public.
• Diplomații – 755 de persoane primesc în medie 6.892 lei pe lună.
• Pensionarii Curții de Conturi – 676 de beneficiari, cu o pensie medie de 10.107 lei lunar.

Schimbările adoptate pentru pensiile speciale ale magistraților

În cadrul discuțiilor din Coaliție, modificările majore vizează magistrații, care vor fi supuși unor noi condiții după ieșirea din activitate. Astfel, vârsta de pensionare va crește, iar pensionarea anticipată va fi permisă doar după cel puțin 35 de ani de vechime în muncă, la fel ca în cazul celorlalți contribuabili. De asemenea, se va aplica o penalizare anuală de 2% pentru pensionarea anticipată, până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public.

Proiectul de lege urmează să fie aprobat de Guvernul condus de Nicolae Ciucă până la 1 octombrie 2025.

Principalele prevederi ale proiectului de lege privind pensiile speciale

• Stabilirea vârstei standard de pensionare conform sistemului public de pensii pentru persoanele vizate.
• Impunerea unei vechimi minime în muncă de cel puțin 35 de ani.
• Calculul pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor reținute la contribuțiile sociale pe ultimele 60 de luni de activitate, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net lunar anterior pensionării.
• Noi eșalonări ale vechimilor asimilate până în anul 2029, care influențează calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu.
• Creșterea graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați prin adăugarea anuală a câte unui an și șase luni până în 2036.
• Pensionarea anticipată după 35 de ani de vechime cu penalizarea de 2% pe an, aplicată până la împlinirea vârstei standard.
• Restrângerea acordării bonificației de 1% și ajustarea pensiilor doar pentru persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare, fără a include vechimea acumulată după intrarea în vigoare a legii.
• Menținerea drepturilor și deciziilor de pensionare emise înainte de 1 octombrie 2025 conform legislației anterioare, până la intrarea în vigoare a noilor reguli.
• Armonizarea dispozițiilor similare din Legea 567/2004 și Legea 361/2023 cu Legea 303/2022.