Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă vârsta de pensionare nu va crește pentru toate categoriile de angajați, inclusiv pentru cei cu pensii speciale, sistemul de pensii din România va deveni nesustenabil în următorii 5-10 ani. „Dacă nu creștem vârsta de pensionare în general, la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situație de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste 5 ani, peste 10 ani”, a declarat premierul.
Ulterior, Guvernul a clarificat că afirmațiile lui Bolojan se referă doar la angajații care pot beneficia de pensionare anticipată. Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a spus că, deși nu este o măsură dorită de premier, o astfel de decizie va fi inevitabilă dacă numărul pensionarilor va depăși semnificativ numărul salariaților: „Dacă o să ai 5 milioane de salariați și 7 milioane de pensionari, cu siguranță că o să faci o măsură de genul acesta. Nu e o măsură pe care o visează premierul”.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a precizat că nu există în prezent un proiect sau discuții concrete privind modificarea vârstei de pensionare. „Nu are sens să vorbim despre viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat”, a afirmat acesta, însă a recunoscut că majorarea vârstei de pensionare este inevitabilă, fiind prevăzută deja în legislație în funcție de speranța de viață, care a crescut cu un an începând din 2022.
Acest proces este o tendință globală, determinată de schimbările demografice. Franța a majorat deja vârsta de pensionare la 64 de ani, Germania se îndreaptă spre 67 de ani, iar Danemarca va atinge pragul de 70 de ani până în 2040. Italia și Spania urmează, de asemenea, să crească limita de vârstă la aproximativ 69, respectiv 67 de ani. În România, femeile se pensionează în prezent puțin peste 62 de ani, dar vor ajunge să iasă la pensie la 65 de ani, la fel ca bărbații, până în 2035.
Medicii sunt însă sceptici față de această creștere, subliniind diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică. Alexandra Diaconescu, medic specialist în geriatrie, a explicat că „vârsta biologică versus vârsta cronologică este complet diferită. Speranța de viață sănătoasă este în jur de 59-60 de ani. Vorbim despre stres legat nu doar de locul de muncă, dar și de cel din situația familială sau economică.”
Specialistul economic Iancu Guda estimează că majorarea vârstei de pensionare este o măsură necesară în contextul tendințelor demografice actuale. „Având în vedere speranța medie de viață care tot crește și numărul din ce în ce mai mic de copii nou-născuți, dacă nu vom crește contribuția la pilonul II de pensii, în 15-20 de ani vom avea nevoie de o vârstă de pensionare de 70 de ani ca să putem să mai dăm pensiile care sunt astăzi, respectiv 45% din salariul mediu”, a afirmat Guda.
Economiștii atenționează că, în următorii 10 ani, vor ieși la pensie aproximativ 1,5 milioane de români, în timp ce pe piața muncii vor intra doar circa 600.000. Astfel, un singur salariat va trebui să susțină, prin contribuții, mai mult de două pensii și jumătate.
Pensionarul european trăiește, în medie, aproximativ 15 ani după ieșirea la pensie. Francezii beneficiază de o durată medie de pensionare de 18 ani, spaniolii între 16 și 18 ani, iar în Italia și Suedia pensia este încasată în jur de 15 ani. În Ungaria, perioada este mai scurtă, de 12 ani. În România, femeile trăiesc în medie 18 ani după pensionare, însă bărbații au o speranță de viață post-pensionare de doar 8 ani.
În țara noastră există aproape 800.000 de pensionari sub vârsta de 65 de ani, iar media de pensionare este coborâtă de pensiile speciale, cele de boală sau handicap.
