Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunţat că pensiile nu vor fi indexate până la 1 ianuarie 2027, în ciuda obligaţiei legale de actualizare anuală cu rata inflaţiei. Decizia afectează aproximativ patru milioane de pensionari şi intervine într-un context al unui buget de pensii din ce în ce mai greu de susţinut, după creşterile substanţiale din 2024.

Într-o intervenţie la România TV, Florin Manole a declarat că „VPR nu se actualizează până la final de 2026”, ceea ce înseamnă că valoarea punctului de referinţă pentru pensii va rămâne la 81 de lei pentru următorul an și jumătate. Astfel, indexarea pensiilor prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, de care ar fi trebuit să beneficieze peste patru milioane de pensionari, a fost suspendată.

Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a explicat că bugetul pentru pensii a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 110 miliarde de lei în 2021 la 190 miliarde de lei în 2025. Această majorare se datorează în principal creşterilor de aproximativ 40% aplicate pensiilor în ianuarie 2024 şi recalculării realizate în septembrie 2024.

Pe lângă aceste costuri, în 2025 bugetul va fi susţinut și prin plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) de către pensionari, ceea ce va aduce statului venituri suplimentare de 1,37 miliarde de lei, iar în 2026 această sumă va depăşi 4 miliarde de lei.

Ministrul Muncii a detaliat impactul CASS asupra pensiilor: „Un pensionar cu o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei”. Totuşi, cuantumul contribuţiei creşte odată cu valoarea pensiei:

• pensie de 3.500 lei → CASS 50 lei → pensie netă 3.450 lei
• pensie de 4.000 lei → CASS 100 lei → pensie netă 3.900 lei
• pensie de 4.500 lei → CASS 150 lei → pensie netă 4.350 lei
• pensie de 5.000 lei → CASS 200 lei → pensie netă 4.800 lei
• pensie de 6.000 lei → CASS 300 lei → pensie netă 5.700 lei
• pensie de 6.500 lei → CASS 350 lei → pensie netă 6.150 lei

Amânarea indexării pensiilor se traduce în pierderi lunare semnificative, având în vedere că legea prevedea o creştere de 7% pentru 2026. Exemplele oferite arată diferenţe importante:

• pensia de 1.281 lei ar fi trebuit să ajungă la 1.370 lei, pierdere lunară de 99 lei
• pensia de 2.000 lei ar fi trebuit să crească la 2.140 lei, pierdere de 140 lei
• pensia de 3.000 lei ar fi trebuit să fie 3.210 lei, pierdere de 210 lei
• pensia de 4.000 lei ar fi fost 4.280 lei, pierdere de 280 lei
• pensia de 5.000 lei ar fi trebuit să ajungă la 5.350 lei, pierdere de 350 lei

În acelaşi timp, diferenţele dintre pensiile obişnuite şi cele speciale rămân extrem de mari. De exemplu, magistraţii au o pensie medie de 25.258 lei, din care doar 7.000 lei sunt contributivi, restul fiind plătiţi de stat. În contrast, văduvele de război primesc o indemnizaţie lunară de 900 de lei.

Datele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) din iunie 2025 indică că peste 408.000 persoane sunt beneficiare de pensii şi indemnizaţii speciale, dintre care:

• 196.350 persoane conform D.L. 118/1990 (indemnizaţie medie 1.517 lei)
• 12.487 persoane conform Legii 49/1991 şi Legii 44/1994 (918 lei)
• 63.524 persoane conform Legii 189/2000 (859 lei)
• 39.082 persoane conform Legii 309/2002 (68 lei)
• 12.509 persoane conform Legii 341/2004 (2.173 lei)
• 543 artiști (345 lei)
• 13.950 membri ai uniunilor de creații (1.922 lei)
• 70.174 soți supraviețuitori conform Legii 578/2004 (128 lei)

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu era în iunie 2025 de 11.685 persoane, în creștere faţă de luna precedentă.