Guvernul pregătește creșteri semnificative ale impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, în special pentru persoanele fizice, prin modificările din cel de-al doilea pachet legislativ al reformei fiscale, pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament.

Specialiștii în fiscalitate de la PwC atrag atenția că, odată cu aceste modificări, vor fi eliminate numeroase facilități fiscale aplicabile atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

„Impozitarea proprietăților imobiliare face parte din angajamentele României din PNRR privind reforma fiscală și a fost analizată și de Banca Mondială. Există deja un act normativ din 2022, Ordonanța nr. 16/2022, care prevede stabilirea valorii impozabile a clădirilor pe baza unor studii de piață, dar aplicarea ei a fost amânată repetat din cauza necesității dezvoltării unui sistem informatic specific”, explică specialiștii PwC.

În acest context, noile prevederi privind impozitarea clădirilor și terenurilor, deși anticipate, au implicații importante pentru toate categoriile de contribuabili, fiind parte a reformei fiscale asumate recent de Guvern.

O creștere cu 170% a bazei de impozitare pentru terenurile deținute de persoane juridice ar putea genera numeroase litigii, avertizează experții PwC.

„Majorarea valorii impozabile pe metru pătrat cu aproximativ 170% pentru terenurile societăților va avea un impact fiscal semnificativ, afectând în special companiile cu portofolii extinse de terenuri. Aceasta va influența atât cash-flow-ul, cât și planificarea bugetară, în condițiile în care impozitul pe terenuri este o cheltuială fixă și recurentă”, spun aceștia.

„Dată fiind amploarea măsurii, este probabilă o creștere a numărului de litigii pentru anularea hotărârilor consiliilor locale (HCL), deoarece instanțele au anulat anterior decizii nelegale sau disproporționate. Contribuabilii au contestat de asemenea deciziile de impunere emise pe baza unor astfel de hotărâri, iar unele instanțe au admis cererile, anulând obligațiile fiscale nejustificate. Totodată, pentru persoanele juridice, devine actuală reevaluarea clădirilor pentru o impozitare corectă, adaptată contextului curent”, adaugă experții.

La o solicitare a publicației „Adevărul”, reprezentanții PwC au detaliat:
„Creșterea se referă la baza de impozitare aplicată cotei procentuale. De exemplu, dacă acum valoarea este 1.000 lei/mp, după modificare va crește la 2.677 lei/mp, adică cu 170%. Cota de impozit se stabilește prin hotărâri ale consiliilor locale și diferă de la o localitate la alta. Impozitul final rezultă prin aplicarea cotei la această bază de impozitare.”

Impozitul pe clădiri și terenuri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% și 0,2%, decise de consiliile locale, asupra valorii impozabile, care se obține înmulțind suprafața cu valoarea impozabilă pe metru pătrat sau hectar.

Prin noul pachet de măsuri, valoarea impozabilă pe metru pătrat a clădirilor și pe hectar a terenurilor crește cu aproximativ 170%. De exemplu, pentru clădirile cu structuri din beton armat sau pereți exteriori din materiale tratate termic sau chimic, valoarea impozabilă crește de la 1.000 lei/mp la 2.677 lei/mp.

Modificările pentru persoanele fizice includ:

• Majorarea cu circa 170% a valorii impozabile pe metru pătrat pentru clădirile rezidențiale și terenuri. Cota de impozit nu poate fi sub nivelul stabilit pe 2025.
• Creșterea valorii impozabile a mijloacelor de transport între 5% și 146%, în funcție de norma de poluare, inclusiv pentru vehicule hibride.
• Introducerea unui impozit fix de 40 lei/an pentru autovehiculele electrice.
• Majorarea impozitului special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2,5 milioane lei și autoturisme cu valoare de achiziție peste 375.000 lei) de la 0,3% la 0,9%.
• Eliminarea reducerilor suplimentare pentru impozitul pe clădiri în funcție de vechimea construcției.
• Anularea facilităților pentru terenurile folosite în servicii turistice.
• Eliminarea scutirilor pentru proprietățile deținute de persoane cu venituri mici, donatori de sânge, persoane cu handicap, precum și pentru anumite terenuri cu caracter special (degradate, poluate, forestiere tinere, situri arheologice, arii naturale protejate).
• Reducerea facilităților pentru clădirile aflate în activități sportive.

Pentru persoanele juridice, principalele schimbări sunt:

• Majorarea valorii impozabile pe metru pătrat pentru terenuri cu circa 170%.
• Creșterea valorii impozabile pentru mijloacele de transport înmatriculate cu procente între 5% și 146%, în funcție de norma de poluare (inclusiv pentru hibride).
• Instituirea unui impozit fix de 40 lei/an pentru autovehiculele electrice.
• Eliminarea unor scutiri pentru clădiri deținute de fundații culturale sau umanitare, instituții sub Ministerul Educației sau federații sportive.
• Introducerea unor noi scutiri pentru clădiri și terenuri aferente investițiilor în industria prelucrătoare, depozitare și logistică (scutire valabilă 2 ani de la recepție).
• Anularea facilităților pentru terenurile folosite în servicii turistice.
• Interzicerea consiliilor locale de a mai acorda scutiri/reduceri pentru terenuri cu statut special, cum ar fi cele din situri arheologice ori din arii naturale protejate.
• Scutirea pentru terenurile intabulate pe cheltuială proprie se reduce de la 5 ani la 2 ani (anterior valabilă doar pentru extravilane).
• Eliminarea scutirilor pentru anumite mijloace de transport folosite de instituții educaționale, pentru transportul stupilor, intervenții de urgență, autovehicule electrice și cele second-hand înregistrate ca stoc de marfă.
• Reducerea de maximum 50% a impozitului pentru nave fluviale și bărci din Delta Dunării, în loc de scutire totală.

Sectorul agricol este și el afectat prin:

• Abrogarea cotei fixe de 0,4% pentru clădirile utilizate în activități agricole.
• Eliminarea scutirii pentru clădirile precum sere, solare sau silozuri, care vor mai beneficia de o reducere maximă de 50%.
• Creșterea nivelului general al impozitării în acest sector, ceea ce poate descuraja investițiile agricole.
• Amenințarea cu impozit de 80% a terenurilor agricole vândute înainte de 8 ani de la achiziție, conform legislației actuale.

Modificările din cel de-al doilea pachet legislativ marchează o schimbare importantă în politica fiscală, cu efecte directe asupra tuturor categoriilor de contribuabili. Creșterea valorilor impozabile și eliminarea facilitatețior generează o presiune fiscală mai mare, mai ales pentru persoanele fizice. Măsurile de protecție sunt limitate, orientate în principal spre investițiile noi în anumite sectoare.

„Este esențial ca toți contribuabilii – persoane fizice, juridice sau din sectorul agricol – să analizeze noile reglementări și să evalueze impactul asupra obligațiilor fiscale. Autoritățile locale trebuie să-și adapteze politicile fiscale și să asigure o implementare coerentă, conform noilor prevederi”, au transmis specialiștii PwC.

Creșterea taxelor și impozitelor pe locuințe ar putea fi amânată cu un an, potrivit informațiilor apărute la începutul lunii septembrie.

Surse citate de Profit.ro și Termene.ro indicau o posibilă renunțare la majorarea impozitului pe proprietate în 2026, urmând ca aceasta să fie aplicată cel mai probabil din ianuarie 2027.

Ministerul Finanțelor nu a oferit încă un răspuns oficial la această temă, însă premierul Ilie Bolojan a confirmat, la 1 septembrie, că impozitul pe proprietate va fi majorat fără a preciza data exactă a aplicării: „Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii.”

Impozitarea proprietății la valoarea de piață este prevăzută deja de lege și ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, conform Ordonanței nr. 16/2022 aprobate de Parlament la finalul anului 2022, însă aplicarea a fost amânată mai întâi pentru 2026, iar acum este posibilă o nouă întârziere, din cauza lipsei timpului necesar pentru implementarea sistemului.

În prezent, impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează procentual, între 0,08% și 0,2%, aplicat asupra valorii impozabile stabilite în funcție de zona, rangul localității și materialele de construcție.

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat pentru Digi24 că majorarea impozitelor ar putea fi între 60% și 70%, menționând că această măsură face parte dintr-un proces de negociere de lungă durată cu Comisia Europeană.
„Este o majorare necesară pentru consolidarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să devină mai independente financiar și să poată susține proiectele de dezvoltare”, a adăugat el.