La începutul lunii februarie 2025, România a fost surprinsă de decizia fără precedent a președintelui Klaus Iohannis de a renunța la mandatul său prezidențial. Hotărârea a venit într-un context marcat de tensiuni puternice, generate de inițiativa partidelor populiste și naționaliste de dreapta de a declanșa suspendarea șefului statului în Parlament. Opoziția îl acuza pe Iohannis că a prelungit nejustificat durata mandatului său după ce alegerile prezidențiale programate în decembrie 2024 au fost anulate.
Anularea scrutinului electoral, confirmată de Curtea Constituțională a României, a fost motivată de suspiciuni evidente privind interferențe externe, cu precădere cele venite dinspre Federația Rusă. Victoria neașteptată din primul tur a candidatului ultraconservator, evident pro-rus, Călin Georgescu, a determinat autoritățile să ia măsuri drastice de protecție a procesului democratic, invalidând scrutinul și programând noi alegeri pentru luna mai 2025. Astfel, mandatul președintelui Iohannis fusese automat prelungit până la încheierea procesului electoral, devenind însă ținta unei veritabile furtuni politice interne.
Apariții nocturne și zvonurile privind deteriorarea stării de sănătate a lui Klaus Iohannis
De la momentul renunțării la mandat, fostul președinte Klaus Iohannis s-a retras aproape complet din spațiul public și mediatic. Acesta și-a restrâns activitățile sociale și politice, refuzând constant interacțiunea cu mass-media sau cu alți reprezentanți ai vieții publice. Mai multe surse din apropierea sa au raportat situații în care Iohannis ieșea din locuință exclusiv pe timpul nopții și sub protecția unor echipe speciale de securitate.
Prima apariție publică oficială a fostului președinte a fost surprinsă pe 16 februarie 2025, când a participat, alături de soția sa Carmen Iohannis, la slujba de duminică din Biserica Catolică din municipiul Sibiu. Prezența discretă a cuplului prezidențial, însoțit permanent de un ofițer din cadrul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a alimentat și mai mult speculațiile cu privire la starea emoțională și psihologică a fostului lider al țării.
Cheltuielile prezidențiale excesive, subiect al criticilor vehemente din partea opiniei publice
Informările oficiale prezentate recent de instituțiile statului privitoare la cheltuielile efectuate pe durata mandatului lui Klaus Iohannis au atras noi critici dure la adresa fostului lider al României. Potrivit acestor documente, fostul șef de stat a efectuat în perioada 2015–2025 aproximativ 193 de deplasări externe, pentru care bugetul public a suportat costuri de peste 113 milioane lei (22,6 milioane euro). Aproximativ 36,5 milioane lei din această sumă au fost cheltuiți doar în cursul anului 2023 pentru vizite efectuate în America de Sud, Japonia și Singapore.
Aceste informații au fost rapid interpretate de o parte a opiniei publice drept o manifestare a lipsei de măsură în utilizarea banului public într-un context economic precar, marcat de restricții bugetare și tensiuni sociale accentuate. Drept urmare, imaginea fostului președinte a avut puternic de suferit, alimentând nemulțumirea publică și amplificând efectul izolării sale din viața socială și politică.
Clasa politică și societatea civilă, divizate în privința demisiei lui Klaus Iohannis
Reacțiile față de decizia lui Klaus Iohannis de a demisiona au fost extrem de diverse atât în zona politicii, cât și în societatea civilă. Mai mulți actori politici au salutat gestul său ca fiind unul responsabil și necesar într-o perioadă marcată de tulburări interne profunde, cauzate de criza electorală și de presiunile venite dinspre extrema dreaptă. În același timp, alți lideri politici au criticat vehement decizia, considerând că momentul demisiei a fost inoportun și riscant, ducând la accentuarea instabilității politice și la apariția unui gol periculos de putere, pe fondul contextului internațional complicat și tensionat.
Opiniile din partea societății civile au fost, de asemenea, divergente. O importantă parte a cetățenilor și-a manifestat îngrijorarea față de ascensiunea rapidă a discursurilor și partidelor populiste, ultraconservatoare, anticipând o posibilă schimbare radicală în orientarea politică și strategică a României după demisia lui Iohannis. În schimb, alți membri ai societății au văzut în retragerea fostului președinte o bună ocazie de reînnoire a clasei politice și de promovare a unor figuri noi, capabile să ofere răspunsuri eficiente la provocările actuale.
România în fața noilor alegeri prezidențiale și perioada de interimat asigurată de Ilie Bolojan
Din momentul plecării lui Klaus Iohannis, România a intrat într-un interimat prezidențial asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan. Acesta va ocupa temporar funcția până la organizarea noilor alegeri prezidențiale programate pentru data de 4 mai 2025, cu un eventual tur doi stabilit pe 18 mai în situația în care niciun candidat nu va obține majoritatea absolută în primul tur. Toată atenția publică și mediatică este îndreptată în această perioadă către evoluția campaniei electorale și identificarea candidaților care ar putea avea șanse reale să preia conducerea statului într-un moment de cotitură al politicii interne și externe a României.
