Lunea Albă, prima zi de luni după Paște, este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri străvechi, păstrate cu sfințenie în multe zone din România. Această zi, cunoscută și ca a doua zi de Paști, este dedicată vizitelor între rude și celebrării învierii lui Iisus Hristos prin ritualuri specifice ce au rădăcini adânci în credința populară.
<pÎn a doua zi de Paști are loc „umblarea cu pasca”, un obicei prin care finii merg în vizită la nași, aducând colaci, pască și ouă roșii, pentru a vesti Învierea lui Hristos. De asemenea, copiii obișnuiesc să meargă la părinți, iar nașii trebuie să îi ospăteze pe fini. Tradiția menționează că, după aceste vizite, localnicii participau împreună la hora satului, potrivit sursei crestinortodox.ro.
Un alt ritual specific acestei zile este stropirea cu apă, care își are originea într-o poveste despre o fată evreică ce a leșinat la auzul veștii Învierii lui Hristos. Ea a fost readusă la viață de tineri care au stropit-o cu apă. În Transilvania, această tradiție s-a transformat în obiceiul prin care feciorii îmbrăcați în costume populare stropeau tinerele fete cu parfum, iar acestea le ofereau băieților băuturi și mici daruri.
Lunea Albă deschide Săptămâna Luminată, perioada care urmează imediat Duminicii Paștelui și este marcată de credințe și restricții religioase. Conform tradiției creștine, Învierea Domnului Iisus Hristos a deschis porțile Raiului pentru toate sufletele reținute în „prinsoarea iadului” de la Adam până la Mântuitor, iar aceste porți rămân deschise de la Înviere până la Duminica Tomei, după cum notează adevarul.ro.
Lunea din Săptămâna Luminată, denumită Lunea Albă, este considerată ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării. Se crede că persoanele care mor în această zi nu mai trec prin Judecata de Apoi. Tradiția impune ca în această zi să se stropească casa cu agheasmă și să se ofere băutură rudelor. În unele zone, conform revistei Superstițiilor, se practică obiceiul „udatului” și umblatul cu pasca pentru a vesti Învierea Domnului.
