În tradiția românească, de Rusalii se dau de pomană o serie de alimente și obiecte care simbolizează respectul față de cei adormiți și dorința de protecție spirituală. Aceste obiceiuri, practicate în special în mediul rural, au rădăcini adânci în credințele populare legate de această sărbătoare, care marchează Pogorârea Sfântului Duh și este considerată un moment de comuniune între lumea celor vii și a celor dispăruți.
În mod tradițional, de Rusalii se oferă de pomană pâine, colaci, ouă fierte, vin și colivă. Pâinea și colacii sunt simboluri ale vieții și ale sufletului, iar ouăle, vopsite în diverse culori, reprezintă renașterea și speranța. Vinul este oferit pentru a însoți coliva, un preparat dulce din grâu fiert cu miere, nuci și stafide, care simbolizează trupul și sufletul celor adormiți.
Pe lângă alimente, unele comunități împart și lumânări sau flori, în special busuioc, care este considerat o plantă sfântă ce alungă spiritele rele. De asemenea, în unele zone, se dau de pomană haine sau alte obiecte personale ale celor decedați, ca semn de prețuire și amintire.
Obiceiul de a da de pomană de Rusalii are o dublă funcție: pe de o parte, este un gest de milostenie și ajutor pentru sufletele celor trecuți în neființă, iar pe de altă parte, reprezintă o formă de protecție împotriva spiritelor rele care, conform tradiției, în această perioadă sunt mai active. Credincioșii consideră că astfel pot primi binecuvântarea divină și pot asigura liniștea celor dragi plecați.
Aceste practici variază de la o regiune la alta, dar rămân un element important al identității culturale românești și al legăturii dintre generații, transmise din străbuni până în prezent.
