În fiecare an, pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși celebrează Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători religioase. Cu această ocazie, numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții sunt respectate, avându-și rădăcinile adânc în folclorul românesc.
Conform tradiției populare, se spune că timp de 8 zile după Bobotează nu ar fi bine să speli sau să te speli, deoarece apele sunt considerate sfințite. Totuși, această credință nu are un fundament în învățăturile Bisericii Ortodoxe. Conform regulilor religioase, spălatul rufelor sau alte activități casnice nu sunt permise doar în zilele de sărbătoare cu cruce roșie în calendar, respectiv 6 și 7 ianuarie. Începând cu 9 ianuarie, astfel de activități pot fi reluate fără nicio problemă.
Boboteaza marchează sfințirea apei, simbolizând curățarea sufletelor și a caselor. Preoții săvârșesc Sfânta Liturghie, iar credincioșii iau agheasmă acasă pentru a o folosi pe parcursul anului. Este important ca agheasma să fie păstrată într-un loc curat și de cinste din gospodărie, conform recomandărilor religioase.
Dacă agheasma din anii trecuți a căpătat un miros neplăcut, aceasta nu trebuie aruncată la chiuvetă. Apa sfințită poate fi vărsată într-un loc curat, precum rădăcina unui copac sau într-o apă curgătoare, pentru a respecta sfințenia acesteia.
Credincioșii beau agheasma pe nemâncate timp de 8 zile după Bobotează, fiind considerată un mijloc de protecție împotriva răului. De asemenea, apa sfințită poate fi utilizată pentru stropirea casei, curții, grădinii, animalelor sau pământurilor, pentru a îndepărta spiritele necurate și pentru a aduce binecuvântare.
În unele sate, slujba Bobotezei este ținută în aer liber, lângă ape curgătoare, fântâni sau în locuri special amenajate. În zonele din Moldova, tradiția sculptării crucilor și meselor de gheață în lacurile înghețate rămâne o practică specifică acestei sărbători, simbolizând credința și purificarea.
