Sofia, mama preotului Ioan Sofonea, nu știa să citească și se simțea neputincioasă în a învăța rugăciuni mai lungi, precum cele din cărțile de rugăciune. Părintele Arsenie Boca i-a spus să se roage simplu, cu cuvintele pe care le știa, asigurând-o că Dumnezeu îi primește rugăciunea. El obișnuia să spună, citând Sfinții Părinți: „Roagă-te cum poți, ca să ajungi să te rogi cum trebuie.”

Într-o noapte, Sofia a avut un vis în care Maica Domnului i-a învățat o rugăciune specială, pe care mama a memorat-o imediat după trezire și a transmis-o mai departe copiilor săi, pentru a nu o uita niciodată. Rugăciunea este următoarea:

„Împărăteasa mea preabună, și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor, ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți, acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mă ca pe un neputincios, hrănește-mă ca pe un străin. Necazul meu îl știi, ci-l dezleagă precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă mângâietoare bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă ajuți, și să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.”

După ce i-a spus această rugăciune Părintelui Arsenie, mama a primit confirmarea acestuia: „No vezi, așa să te rogi, cum te-a învățat Maica Domnului!”

Ulterior, familia a aflat că această rugăciune se regăsește în Ceaslov, la finalul Rugăciunii de Dimineață, exact în forma în care Maica Domnului i-a învățat-o Sofiei. Acest fapt întărește convingerea că rugăciunile transmise de Sfinții Părinți ai Bisericii nu sunt creații proprii, ci au fost insuflate de Duhul Sfânt.

Preot Ioan Sofonea

Extras din „Am auzit un sfânt vorbind: Părintele Arsenie Boca”, Editura Accent Print, Suceava, 2013