Ziua Crucii, sărbătorită anual pe 14 septembrie, este una dintre cele mai vechi și importante praznice creștine. În 2025, această zi cade duminică și este dedicată cinstirii lemnului pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Înălțarea Sfintei Cruci comemorează două momente istorice esențiale. Primul este aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și ridicarea ei în văzul credincioșilor de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335. Al doilea moment este aducerea Sfintei Cruci din Persia, unde fusese dusă de perși, și reinstalarea sa cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt, în anul 629, de către împăratul bizantin Heraclius.
Conform tradiției, Sfânta Cruce a fost descoperită la porunca Sfintei Împărătese Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Pe Golgota au fost găsite trei cruci: cea a lui Hristos și ale celor doi tâlhari. Pentru a identifica crucea adevărată, patriarhul Macarie a cerut ca o femeie moartă să fie atinsă de fiecare dintre ele. Miraculos, femeia a înviat la contactul cu cea de-a treia cruce, considerată astfel Crucea Domnului. Ulterior, aceasta a fost ridicată pe un loc înalt, pentru ca toți credincioșii să o poată vedea și închina.
De Ziua Crucii, creștinii sunt chemați să postească, evitând consumul de carne, lactate și ouă, chiar dacă această zi nu se încadrează în posturile mari ale anului. În biserici are loc sfințirea și împărțirea busuiocului, mentei și florilor de toamnă, care credincioșii le iau acasă, punându-le la icoane. În timpul slujbei, preoții scot Sfânta Cruce în mijlocul bisericii pentru ca toți să se închine. Este de asemenea o zi potrivită pentru rugăciuni speciale, prin care credincioșii cer protecție, putere și pace sufletească.
