Aceasta Sfanta a fost dintr-o cetate a Siciliei, ce se chema Palermo, fecioara de neam ales si plina de averi pamantesti, si era stralucita cu frumusetea trupului, iar dragostea lui Hristos era podoaba sufletului ei.

Deci, imparatind paganul Decius, iar Quintilian, fiind pus de dansul conducator ai Siciliei, a iesit paganeasca porunca pentru prigonirea si uciderea crestinilor. Si conducatorul auzind de aceasta fecioara, ca este crestina, cuprins de ganduri necurate, a poruncit sa fie adusa la judecata lui, in cetatea Catania. Iar ea, pe drum, intre ostasi, nu incela a-l ruga pe Hristos sa o intareasca, sa-si marturiseasca credinta sa.

Deci, intrad in Catania, a poruncit dregatorul sa o duca in casa unei femei necredincioase, anume Afrodizia, ca sa o desparta de credinta in Hristos si sa o intoarca spre dragostea lumeasca. Dar ea, tinandu-se tare in credinta, dorea sa moara mai bine, de muceniceasca moarte, decat sa se lepede de Hristos. Drept aceea, a fost dusa inaintea lui Quintilian si, marturisind ea pe Hristos, dregatorul porunci, dupa alte chinuri, sa i se taie amandoi sanii, cu toate ca il mustra Sfanta, zicand: „Nu te sfiesti, calaule, a taia piept de femeie, pe care si ti l-ai supt la maica ta ?” Dar a vindecat-o noaptea Dumnezeu, in temnita prin aratarea Sfantului Apostol Petru. Deci, au scos-o, iarasi, la judecata si, ramanand statornica in credinta, au tarat-o pe cioburi ascutite si au ars-o cu carbuni aprinsi.

Si asa, aruncata fiind in temnita, si-a dat sufletul la Dumnezeu.

Aceasta Sfanta a fost dintr-o cetate a Siciliei, ce se chema Palermo, fecioara de neam ales si plina de averi pamantesti, si era stralucita cu frumusetea trupului, iar dragostea lui Hristos era podoaba sufletului ei.

Deci, imparatind paganul Decius, iar Quintilian, fiind pus de dansul conducator ai Siciliei, a iesit paganeasca porunca pentru prigonirea si uciderea crestinilor. Si conducatorul auzind de aceasta fecioara, ca este crestina, cuprins de ganduri necurate, a poruncit sa fie adusa la judecata lui, in cetatea Catania. Iar ea, pe drum, intre ostasi, nu incela a-l ruga pe Hristos sa o intareasca, sa-si marturiseasca credinta sa.

Deci, intrad in Catania, a poruncit dregatorul sa o duca in casa unei femei necredincioase, anume Afrodizia, ca sa o desparta de credinta in Hristos si sa o intoarca spre dragostea lumeasca. Dar ea, tinandu-se tare in credinta, dorea sa moara mai bine, de muceniceasca moarte, decat sa se lepede de Hristos. Drept aceea, a fost dusa inaintea lui Quintilian si, marturisind ea pe Hristos, dregatorul porunci, dupa alte chinuri, sa i se taie amandoi sanii, cu toate ca il mustra Sfanta, zicand: „Nu te sfiesti, calaule, a taia piept de femeie, pe care si ti l-ai supt la maica ta ?” Dar a vindecat-o noaptea Dumnezeu, in temnita prin aratarea Sfantului Apostol Petru. Deci, au scos-o, iarasi, la judecata si, ramanand statornica in credinta, au tarat-o pe cioburi ascutite si au ars-o cu carbuni aprinsi.

Si asa, aruncata fiind in temnita, si-a dat sufletul la Dumnezeu.

Troparul Sfintei Muceniţe Agata

„Mieluşeaua Ta, Iisuse, Agata, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.”

Tot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Teodula

Pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian, a fost trimis în cetatea Azarvei un oarecare bărbat cu numele Pelagiu, pentru ca să dezlănţuie prigoana împotriva creştinilor. Atunci sfânta, fiind prinsă, a stat înaintea judecăţii lui Pelagiu. Şi mărturisind înaintea tuturor pe Hristos Dumnezeu adevărat, a fost spânzurată de perii capului de un chiparos, şi cu nişte frigări de fier înroşite în foc i s-au străpuns sânii. Şi, zicând ea către ighemonul acela: unde sunt dumnezeii tăi?, arată-mi-i ca să-i cinstesc pe cât îmi va fi cu putinţă, a fost îndată coborâtă şi trimisă la templul lui Adrian, care era un templu însemnat şi vestit.

Sfânta, intrând în templu, a fãcut rugăciune către Dumnezeu, şi suflând asupra statuii lui Adrian, aceasta a căzut jos şi s-a sfărâmat în trei. Apoi, ieşind din templu, a zis către ighemon: intră şi dă mână de ajutor dumnezeului tău, Adrian, căci căzând jos s-a sfărâmat. Iar el în grabă intrând şi văzând statuia sfărâmată în trei, zăcând jos, s-a văitat cu multă durere.

Când a ajuns la urechile împăratului ceea ce se întâmplase, a fost trimis îndată cel mai dintâi din oamenii împăratului cu sarcina că de va fi adevărat că s-a sfărâmat statuia, să dea pe ighemon să fie sfâşiat de fiare. Şi aflând ighemonul aceasta a îngenunchiat înaintea fericitei Teodula, rugând-o cu lacrimi să se roage Dumnezeului ei, ca să refacă iarăşi statuia cea zdrobită, şi să fie aşezată la locul unde se găsea; căci dacă se va face aceasta, el însuşi va veni la credinţa lui Hristos şi se va face creştin. Atunci sfânta, rugându-se lui Dumnezeu, îndată statuia cea sfărâmată, din dumnezeiască poruncă, întreagă s-a aşezat la locul ei; şi aflând-o pe aceasta trimisul împărătesc întreagă, întorcându-se a dus vestea împăratului, care a poruncit ighemonului prin scrisori să chinuiască pe sfânta Teodula cu multe feluri de chinuri şi la amară moarte să o dea.

Deci, ighemonul a poruncit din nou ca sfânta să fie înţepată cu frigări de fier înroşite în foc şi se mânia blestematul, văzând-o că nu-i pasã de chinuri. Atunci un oarecare Komentarisie a zis ighemonului: dă-mi mie puterea asupra ei, şi de nu o voi pleca să jertfească idolului Adrian, să mi se taie capul. Şi i s-a îngăduit lui să facă împotriva sfintei tot ce va voi.

Iar acesta a supus-o la grele chinuri, dar sfânta, ridicându-şi ochii minţii la cer, se ruga lui Dumnezeu ca să-i dea tărie şi răbdare pentru a putea suferi chinurile. Atunci Komentarisie, văzând vitejeasca ei răbdare şi dându-şi seama că el îşi poate pierde viaţa, precum spusese mai înainte, poftind pe sfântă la casa sa, o ruga să jertfească împreună cu el idolilor.

Atunci sfânta făcând pentru el rugăciune şi întărindu-l cu cuvinte dumnezeieşti, l-a înduplecat să se facă el creştin. Şi dimineaţa, Komentarisie înfăţişându-se, împreună cu sfânta, înaintea ighemonului i-a zis: nu am putut îndupleca pe această slugă a adevăratului Dumnezeu, ci mai vârtos ea m-a mântuit din întunericul necunoştinţei, apropiindu-mă de Dumnezeu; şi luminându-mi ochii inimii mele, m-a adus Domnului meu Iisus Hristos, adevăratul Dumnezeu. Atunci ighemonul aprinzându-se de mânie, a poruncit să se taie acestuia capul cu sabia şi trupul să-i fie aruncat în mare. Şi aşa şi-a săvârşit mucenicia sa Komentarisie, în ziua a douăzeci şi patra a lunii ianuarie. Iar pe sfânta a poruncit să fie supusă la chinuri şi mai grele, pe care ea le-a răbdat, rugându-se şi preaslăvind pe Dumnezeu. Pentru aceasta ighemonul de nedumerire cuprins, a strigat cu mare glas:

Ce voi face cu aceasta care trebuie sã moară de moarte silnică, nu ştiu. Şi unul din cei ce stăteau în fatã, cu numele Voitos, a zis: dă-mi-o mie, că eu nu sunt atât de nebun ca Komentarisie, ca să mă las înduplecat şi amăgit de ea. Şi ighemonul dându-i-o în primire, acesta a luat-o şi a dus-o la casa lui. Dar şi acesta primind în inima sa cuvintele fericitei, a luat dumnezeiasca prefacere ca şi Komentarisie.

Şi a doua zi, mergând înaintea ighemonului împreună cu sfânta, a zis: o, ighemonule, află că mă înfăţişez ţie ca să-ţi mărturisesc şi eu că Hristos este Dumnezeu adevărat; nădejdile pe care tu le-ai pus în făgăduinţele mele sunt zadarnice, căci mai bine este să rămân de minciună, şi să mă fac împreună moştenitor cu Hristos, decât ţinând făgăduiala dată ţie, să câştig gheena focului. Iar ţie ţi se cade să dai mulţumită adevăratului Dumnezeu, Celui ce te-a mântuit pe tine şi să te apropii de El, precum ai făgăduit.