În momentele în care problemele par fără soluție și liniștea este greu de găsit, credincioșii sunt îndemnați să se roage Maicii Domnului, considerată Ajutătoarea celor aflați în suferință, pentru a primi sprijin divin în depășirea dificultăților.
Pentru a experimenta binefacerile Maicii Domnului, este recomandat să te rogi în biserică, în fața icoanei sale. După această rugăciune, credincioșii sunt sfătuiți să discute cu duhovnicul pentru a primi îndrumare spirituală în încercările prin care trec. De asemenea, aprinderea unei lumânări în fața icoanei întărește legătura de credință și speranță.
„Sfântă Maria, mă îndrept plin de încredere către Tine, cerându-ți ajutor!
Cred cu tărie că mă vei asculta în necazul meu și mă vei sprijini când îmi este greu.
Spre a-ți arăta recunoștința mea, îți făgăduiesc să fac cunoscută și altora această rugăciune. Te rog, cu umilință, să îmi aduci liniște în tristețea și durerile mele.
În numele negraitei rugăciuni și bucurii care ți-a cuprins inima când ai oferit adăpost Mântuitorului lumii în casa ta din Betania, te implor, roagă-te pentru mine și familia mea să-l păstrăm pe Dumnezeu în inimă astfel încât să ne învrednicim a primi ajutor în nevoile noastre, mai ales în durerea care mă copleșește acum (aici se spune dorința).
Te implor, Ajutătoarea celor aflați în suferință, înfrânge orice greutăți precum ai înfrânt balaurul care șade la picioarele tale.”
După rostirea acestei rugăciuni pentru împlinirea dorințelor, credinciosul este îndemnat să continue cu „Tatăl nostru”, urmată de rugăciunea „Bucură-te, Marie”:
Rugăciunea către Maica Domnului reflectă o tradiție profundă în spiritualitatea creștin-ortodoxă, în care aceasta este văzută ca mijlocitoare între oameni și Dumnezeu. Credincioșii apelează la ea în situații limită, când simt că nu mai găsesc soluții și au nevoie de sprijin divin pentru a depăși suferințele. Dialogul cu duhovnicul și prezența în biserică întăresc procesul de vindecare spirituală, accentuând legătura personală cu divinitatea.
