Rugăciunea zilei de sâmbătă, 20 ianuarie 2024

Viorel Iliescu

Doamne, Dumnezeule Atotputernic, Îți mulțumim pentru această zi de sâmbătă, în care ne aducem aminte de cei care au plecat din această lume.

Te rugăm, Doamne, să ai milă de sufletele lor și să le odihnești în pacea și lumina Ta veșnică. Dă-ne nouă puterea și înțelepciunea de a trăi conform voii Tale, păstrând mereu vie amintirea celor dragi care nu mai sunt alături de noi.

Îți mulțumim că citești acest articol și sperăm să îți placă ce publicăm pe România FM

Ajută-ne să fim milostivi, iubitori și să ne rugăm neîncetat pentru mântuirea noastră și a celor adormiți. Prin Harul și Mila Ta, Doamne, ascultă rugăciunea noastră. Amin.

Pe 20 ianurie este sărbătorit Preacuviosul Eftimie cel Mare

Preacuviosul Eftimie cel Mare, cunoscut și ca Sfântul Eftimie cel Mare, este o figură emblematică în istoria monahismului creștin, cu o influență spirituală vastă care a depășit granițele vieții sale pământești. Născut în jurul anului 377 d.Hr., în Armenia, Sfântul Eftimie a devenit un simbol al ascetismului și un model de urmat pentru generațiile ulterioare de monahi.

Eftimie a fost atras de viața monahală încă din tinerețe, dedicându-se unei vieți de rugăciune și meditație. După ce a petrecut câțiva ani într-un mănăstire din apropierea orașului Antiohia, el a ales să se retragă în deșertul Iudeei, locul unde monahismul își avea rădăcinile. Aici, Eftimie a trăit într-o peșteră, dedicându-se rugăciunii și ascezei.

Fama sa de om sfânt s-a răspândit repede, atrăgând mulți discipoli care doreau să urmeze calea monahală sub îndrumarea sa. În acest context, Eftimie a înființat mai multe mănăstiri în deșertul Iudeei, inclusiv celebra Lavră a Sfântului Eftimie. Aceste mănăstiri au devenit centre de spiritualitate și învățătură monahală, exercitând o influență profundă asupra creștinismului răsăritean.

Sfântul Eftimie nu a fost doar un ascet, ci și un teolog luminat. El a luat parte la disputele teologice ale vremii, apărând credința ortodoxă împotriva ereziilor care amenințau să dezbine Biserica. Prin scrierile și predicile sale, Eftimie a contribuit la consolidarea doctrinei creștine.

În anul 429 d.Hr., Eftimie a fost chemat să intervină în conflictul religios care avea loc în Palestina, cauzat de disputele legate de natura lui Hristos. Prin înțelepciunea și moderația sa, a reușit să aducă pacea între diferitele facțiuni, stabilind o bază solidă pentru învățătura ortodoxă.

Pe lângă realizările sale teologice și fondarea mănăstirilor, Sfântul Eftimie este renumit pentru viața sa de mare ascet. Se spune că a practicat postul și rugăciunea cu o intensitate rar întâlnită, trăind o viață de extremă simplitate și smerenie.

Sfântul Eftimie cel Mare a trecut la cele veșnice în jurul anului 473 d.Hr., lăsând în urmă un moștenire spirituală de neegalat. Prăznuirea sa se săvârșește pe 20 ianuarie, fiind venerat atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică. Moștenirea sa continuă să inspire și să ghideze căutătorii spirituali, fiind un exemplu strălucit de dedicare față de viața monahală și credința creștină.

Distribuie acest articol
Follow:
Viorel Iliescu este un jurnalist și fondatorul România FM, cunoscut pentru pasiunea sa profundă pentru mass-media, social media si IT.
Lasă un comentariu