Pe 20 iulie, creștinii ortodocși din România sărbătoresc Sfântul Ilie, una dintre cele mai respectate figuri religioase, recunoscut pentru credința sa neclintită și rolul de protector al aviatorilor, zi care coincide și cu celebrarea Zilei Aviației Române.
Sfântul Ilie Tesviteanul, cunoscut ca mare proroc și făcător de minuni, a trăit cu aproximativ 800 de ani înainte de era noastră în regiunea Galaad, aproape de cetatea Tesvi. El a fost contemporan cu regele Ahab al Regatului Israel, în perioada în care poporul evreu se rătăcea în idolatrie. Provenind dintr-o familie de preoți, Ilie a fost un fervent apărător al credinței în Dumnezeu, fiind recunoscut pentru puterea sa de a aduce ploaie în perioadele de secetă.
În tradiția populară românească, Sfântul Ilie este adesea reprezentat călărind un car de foc cu roți de flăcări, în timp ce alungă duhurile rele cu un bici de foc, simbolizând puterea divină asupra forțelor întunericului.
Ilie este considerat cel mai mare proroc, recunoscut pentru confruntările sale cu împărații răi și prorocii falși. Una dintre cele mai cunoscute minuni atribuite acestuia este învierea unui copil, când a suflat de trei ori asupra trupului neînsuflețit și a chemat pe Dumnezeu, iar copilul a revenit la viață, prefigurând astfel credința în învierea morților.
Tradiția spune că Sfântul Ilie nu a murit, fiind înălțat la cer într-un car de foc, fiind singurul proroc care a fost martor la Schimbarea la Față a Domnului, alături de Moise și alți apostoli, fapt ce subliniază apropierea sa de Dumnezeu.
În mediul rural, ziua de 20 iulie este marcată de o serie de practici tradiționale menite să aducă protecție și belșug:
Pentru apicultori, Sfântul Ilie este o sărbătoare majoră. Recoltarea mierii era realizată exclusiv de bărbați îmbrăcați festiv, ajutați de un copil, iar femeile nu aveau acces în stupină. După cules, familia și invitații se adunau pentru a gusta mierea și a cinsti cu țuică îndulcită cu miere, simbolizând dorința de belșug pentru anul ce urma.
De asemenea, sărbătoarea marchează și miezul verii pastorale, moment când ciobanii coborau în sate pentru prima dată de la urcarea oilor la munte. O tradiție era ca tinerii ciobani să ofere furci de lemn pentru tors iubitelor lor.
Ziua de 20 iulie este prilej de sărbătoare pentru peste 140.000 de români care poartă nume derivate din Ilie. Printre cele mai frecvente prenume masculine se numără Ilie, Eliade, Elias, Elie, Ilia, Iliev, Ilieș, Iliuș, Iliuță și Lică. La femei, Ilinca este cel mai comun nume, însoțit de variante ca Eliana, Elis, Ilia, Iliana, Ilincuța, Iliuța, Lia și Lica.
Credincioșii se închină Sfântului Ilie printr-o rugăciune plină de evlavie, în care îi cer mijlocirea pentru iertarea păcatelor, întărirea în credință și protecția asupra comunității. Textul rugăciunii îi descrie ca pe un proroc luminat, ridicat la cer într-un car de foc, care mijlocește pentru poporul său în fața lui Dumnezeu.
Printre cererile adresate se numără:
Sfântul Ilie este un simbol puternic al credinței ortodoxe și al legăturii dintre cer și pământ, reflectat în numeroase obiceiuri populare și ritualuri menite să asigure protecție și fertilitate. Legătura sa cu vremea și cu elementele naturii explică de ce este cinstit ca aducător de ploi și furtuni și de ce este considerat ocrotitorul aviatorilor, fiind astfel conectat atât la credință, cât și la aspecte moderne ale societății românești.
