Pe 27 decembrie, a treia zi de Crăciun, creștinii îl cinstesc pe Sfântul Ștefan, primul martir al credinței în Hristos. Este o zi în care tradițiile, obiceiurile și superstițiile sunt respectate cu sfințenie de mulți români. Printre acestea se numără interdicția de a te certa, care ar putea atrage sărăcia și boala, și recomandarea de a face gesturi de împăcare.
Astăzi, în Calendarul Ortodox, este mare sărbătoare. Sfântul Ștefan, vestitorul și mărturisitorul credinței în Hristos, este comemorat în fiecare an în a treia zi de Crăciun. Credincioșii români respectă numeroase tradiții și superstiții legate de această zi.
O superstiție des întâlnită spune că cei care au probleme de sănătate sau conflicte de lungă durată ar trebui să aducă în casă o icoană cu Sfântul Ștefan pentru protecție. Totodată, este bine să se împartă pachete cu mâncare în memoria celor care au murit în împrejurări tragice. În această zi, se recomandă evitarea certurilor și a deplasărilor în locuri periculoase.
Un alt obicei specific zilei de Sfântul Ștefan este ca finii să-și viziteze nașii. În plus, dacă ninge pe 27 decembrie, tradiția spune că urmează un an bogat în recolte.
Sfântul Ștefan, primul martir al creștinismului, a fost condamnat la moarte pentru credința sa. El a fost un ucenic al lui Iisus Hristos, martor al Învierii și Înălțării, și a săvârșit minuni prin credința sa puternică. Numele său, de origine greacă, înseamnă „coroană” și simbolizează începutul martirajului creștin.
Astăzi, peste 500.000 de români își serbează onomastica. Dintre aceștia, 356.480 sunt bărbați și 145.109 femei. Cele mai frecvente prenume masculine sunt Ștefan, Fănel, Ștefănel sau Istvan, iar la femei, Ștefania și derivatele sale sunt cele mai populare.
