Ziua Crucii – finalul verii și începutul toamnei, cu tradiții și semnificații profunde pentru creștini
Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care are loc anual pe 14 septembrie, marchează în mod simbolic trecerea de la vară la toamnă. Potrivit tradiției populare, aceasta este ziua în care pământul se „închide”, iar insectele și reptilele care au ieșit la suprafață primăvara se retrag în adâncuri.
Semnificații religioase deosebite pentru creștini
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante din calendarul creștin ortodox, fiind marcată cu cruce roșie și impunând zi de post. Aceasta comemorează două momente cruciale: înălțarea Crucii de către episcopul Macarie în anul 335 și recuperarea Sfintei Cruci de către împăratul bizantin Heraclius în 629, după ce fusese capturată de perși.
Obiceiuri și interdicții în Ziua Crucii
În această zi, creștinii țin post și evită munca fizică grea, cum ar fi lucrul la câmp, spălatul sau cusutul. Se sfințesc plante cu puteri tămăduitoare la biserică, iar tradiția spune că ultimii struguri din vie sunt lăsați ca ofrandă păsărilor. Superstițiile populare interzic consumul de usturoi, prune și nuci, iar monedele sfințite ținute în buzunar aduc belșug.
Rugăciunea specifică Înălțării Sfintei Cruci
Rugăciunea dedicată acestei zile invocă protecția divină împotriva răului și puterea Crucii de a alunga demonii. Credincioșii se roagă pentru binecuvântare, ocrotire și viață veșnică, închinându-se cu smerenie în fața Crucii Mântuitorului.