
Creștinătatea marchează în fiecare an, pe 21 mai, praznicul Sfinților Constantin și Elena, recunoscuți ca cei care au conferit libertate creștinismului. Împăratul Constantin este celebrat pentru rolul său esențial în susținerea creștinilor, prin Edictul de la Milano și prin măsurile adoptate în favoarea Bisericii în timpul domniei sale. De asemenea, el este asociat cu convocarea Consiliului de la Niceea, unde s-a stabilit data sărbătorii Paștelui.
Edictul de la Milano a transformat împăratul Constantin într-un protector al creștinilor, oferind libertate religioasă și sprijin Bisericii și preoților. Consiliul de la Niceea, convocat sub conducerea sa, a decis ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie celebrată în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară, conform informațiilor publicate de a1.ro.
Împărăteasa Elena, soția sa, este amintită pentru faptele sale caritabile, fiind prima femeie care și-a eliberat sclavii și a venit în ajutorul creștinilor aflați în suferință.
Ziua de 21 mai este însoțită de numeroase tradiții populare și superstiții:
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este asociată cu lumea păsărilor de pădure, fiind cunoscută sub denumirile de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”.