Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă și cea Catolică sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, marcând o zi importantă în calendarul creștin. Această zi onorează memoria împăratului Constantin cel Mare și a mamei sale, Elena Augusta, figuri de referință în istoria și spiritualitatea creștină.
Constantin I, cunoscut ca și Constantin cel Mare, s-a născut între anii 272 și 274, iar domnia sa ca împărat roman a durat între 306 și 337. El a devenit conducător al întregului Imperiu Roman după ce i-a învins pe Maxențiu și Liciniu. Legenda povestește că în toamna anului 312, înaintea bătăliei decisive cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare deasupra soarelui, inscripționată cu mesajul „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”). În noaptea următoare, Iisus Hristos i-a apărut în vis, cerându-i să folosească semnul crucii pe steagurile soldaților săi, promițându-i protecție în luptă. Constantin a respectat această vedenie și a câștigat confruntarea.
Flavia Iulia Helena (circa 248 – 329), mama împăratului Constantin, a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus. Cunoscută pentru credința sa profundă, Elena a efectuat un pelerinaj în Palestina și în provinciile răsăritene. I se atribuie descoperirea moaștelor Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Hristos și identificarea rămășițelor celor trei magi. Conform tradiției, în timpul pelerinajului, ea a asistat la un eveniment miraculos: un mort purtat pe o colină cu trei cruci a fost apropiat de fiecare dintre ele; când a fost atins de a treia cruce, a înviat, confirmând astfel autenticitatea Sfintei Cruci.
Ziua Sfintilor Constantin și Elena este însoțită de numeroase practici populare și superstiții, mai ales în mediul rural. Una dintre tradiții presupune aducerea în casă a trei bujori înfloriți, simboluri ale sănătății, iar un membru al familiei duce la biserică bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri.
În această zi, oamenii de la sate evită muncile câmpului, precum semănatul porumbului, ovăzului sau meiului, pentru a preveni pagubele. Ziua este cunoscută și sub denumirea de „Constantin Graur”, iar viticultorii nu lucrează în vii pentru ca graurii să nu le distrugă podgoriile.
De asemenea, ciobanii decid cine va fi baci, locul unde se vor amplasa stânele și cine va avea grijă de oi în perioada pășunatului.
Gospodinele stropesc casele și obiectele cu aghiasmă și aprind tămâie, pentru a ține spiritele rele la distanță. În unele zone rurale se aprinde un foc mare în jurul căruia oamenii se adună pentru protecție împotriva „Necuratului”.
O altă obicei presupune numărarea banilor. Pentru spor în gospodărie, bărbații notează seria bancnotelor cheltuite zilnic, crezând că astfel averea rămâne în casă și nu se pierde.
În fiecare locuință trebuie să existe o icoană cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, despre care se spune că protejează de pagube și dușmani nevăzuți și poate îndeplini rapid o dorință.
În final, sărbătoarea este legată și de lumea păsărilor, fiind ziua în care acestea își învață puii să zboare, simbolizând astfel un nou început și protecție divină.
