Duminică, 1 decembrie, românii sunt așteptați la urne pentru a-și alege noii reprezentanți în Parlament. Peste 18 milioane de cetățeni au drept de vot, iar competiția este una strânsă, cu mai mult de 8.000 de candidați înscriși pentru cele aproximativ 465 de locuri disponibile în Senat și Camera Deputaților. Secțiile de votare sunt organizate în toată țara, numărul lor depășind 19.000, dintre care 1.300 sunt în Capitală.
Schimbări în programul școlar din București
În București, procesul electoral afectează activitatea școlilor, multe dintre ele fiind transformate în secții de votare. În total, 225 de unități școlare vor găzdui secții, iar în 77 dintre acestea, programul va fi modificat sau cursurile vor fi suspendate.
În Sectorul 1, din cele 43 de școli implicate, șapte vor adapta programul luni, iar patru vor suspenda cursurile fizice pentru anumite clase. În Sectorul 2, dintre cele 53 de școli implicate, trei vor schimba orarul pentru ziua de luni.
Sectorul 3, cel mai mare ca populație, înregistrează cele mai multe modificări: din cele 37 de unități, 12 vor ajusta programul atât vineri, 29 noiembrie, cât și luni, 2 decembrie, iar două școli vor suspenda cursurile fizice. În Sectorul 6, 41 de școli vor fi utilizate, dintre care cinci își vor modifica orarul timp de două zile, iar alte patru vor întrerupe temporar activitatea fizică.
Peste 8.000 de candidați și zeci de partide în cursă
Alegerile parlamentare din 2024 se desfășoară sub semnul unei competiții intense, cu participarea a 31 de partide și alianțe politice, dar și a 19 organizații ale minorităților naționale, conform datelor Biroului Electoral Central (BEC).
Partidul Social Democrat conduce ca număr de candidați, cu 639 de persoane înscrise, urmat de SOS România (636), Partidul Național Liberal (630) și Alianța pentru Unirea Românilor (621). Printre formațiunile importante se numără și Uniunea Salvați România (USR), UDMR și Forța Dreptei.
Pe listele partidelor apar și nume sonore. Premierul Marcel Ciolacu candidează pentru Camera Deputaților la Buzău, iar fostul premier Nicolae Ciucă este înscris pentru Senat în Dolj. Liderii AUR și Forța Dreptei, George Simion și Ludovic Orban, candidează în București, în timp ce Kelemen Hunor își dorește un nou mandat în Harghita.
Pragul electoral și rolul minorităților
Un capitol important îl constituie cele 19 organizații ale minorităților naționale, care propun 58 de candidați pentru Camera Deputaților. Printre acestea se numără Uniunea Elenă, Comunitatea Rușilor Lipoveni și Uniunea Bulgară din Banat.
Accesul în Parlament depinde de depășirea pragului electoral de 5% la nivel național sau obținerea a 20% din voturi în cel puțin patru circumscripții. Pentru alianțe, pragul variază, crescând proporțional cu numărul partidelor componente, până la maximum 10%.
Cele mai disputate mandate: București și alte județe mari
Bucureștiul deține cele mai multe mandate: 29 pentru Camera Deputaților și 13 pentru Senat. Alte județe importante includ Iași (12 mandate pentru Cameră, 5 pentru Senat), Constanța și Prahova. Aceste circumscripții vor fi monitorizate îndeaproape, având un impact semnificativ asupra viitoarei configurații a Parlamentului.
Ce urmează după încheierea votului?
La finalul zilei de vot, procesele-verbale întocmite de birourile electorale vor fi centralizate de BEC. Pe baza acestora, se va stabili dacă partidele și candidații independenți au întrunit condițiile de reprezentare. Doar competitorii care depășesc pragul electoral vor putea ocupa locuri în Senat sau Cameră.
Aceste alegeri parlamentare sunt decisive, influențând scena politică a României pentru următorii patru ani.
