Autoritățile române analizează o serie de majorări substanțiale ale unor taxe esențiale, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie 2025, în contextul creșterii deficitului bugetar și al presiunilor financiare asupra economiei. Propunerile, susținute de principalele partide politice — PSD, PNL, UDMR, USR — și de președintele României, alături de experții Fiscului și ai Ministerului Finanțelor, vizează creșterea cotei TVA, a accizelor, a impozitului pe veniturile persoanelor fizice și a taxării dividendelor, în vederea echilibrării bugetului.
Conform informațiilor publicate de fanatik.ro, una dintre cele mai importante modificări fiscale propuse este majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. De asemenea, cotele reduse aplicate serviciilor de alimentație și turism ar putea crește până la 19%, iar TVA-ul pentru alimente și medicamente ar putea fi majorat de la 9% la 11%.
Aceste ajustări sunt justificate prin necesitatea creșterii veniturilor bugetare cu peste 14 miliarde de lei, pentru reducerea deficitului și respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. TVA-ul reprezintă o sursă rapidă și semnificativă de venituri pentru stat, însă impactul final se va resimți atât la nivelul consumatorilor, cât și asupra firmelor mici.
Pe lângă modificările la TVA, se anticipează și o creștere a accizelor pentru anumite produse. Propunerile includ o majorare cu 10% a accizelor pentru tutun, precum și o reconfigurare a accizelor aplicate produselor alcoolice, menite să aducă venituri suplimentare estimate la aproximativ 2 miliarde de lei anual. În schimb, accizele la carburanți nu vor fi modificate în această etapă.
Aceste măsuri urmăresc atât susținerea bugetului, cât și descurajarea consumului unor produse considerate dăunătoare pentru sănătate.
În ceea ce privește impozitul pe veniturile persoanelor fizice, se discută o majorare de la 10% la 16%, aplicabilă tuturor surselor de venit, inclusiv salarii și drepturi de autor. Această modificare ar putea aduce la buget aproximativ 10 miliarde de lei în plus până la sfârșitul anului 2025. În paralel, există și dezbateri privind o eventuală unificare a impozitului pe venit cu contribuțiile sociale, pentru a atenua impactul asupra contribuabililor.
Taxarea dividendelor ar urma să crească de la 8% la 16%, dublând astfel suma colectată de stat din această sursă.
Negocierile legate de impozitarea pensiilor și a veniturilor lunare ce depășesc 10.000 de lei nu au fost finalizate până la data de 5 iunie 2025. Aceste subiecte rămân în discuție și ar putea fi abordate în 2026 sau în etapele următoare ale reformei fiscale.
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, estimat la 9% din PIB după primele patru luni ale anului 2025, depășind cu mult pragul de 7% stabilit de Comisia Europeană. În lipsa unor majorări de taxe și a unei reforme fiscale coerente, deficitul ar putea determina creșterea dobânzilor pentru împrumuturile de stat, ceea ce ar agrava situația economică.
Planul guvernamental include și măsuri de reducere a cheltuielilor, însă acestea vor avea efect doar pe termen mediu și nu pot acoperi deficitul actual. Astfel, creșterea veniturilor fiscale devine o condiție indispensabilă pentru stabilizarea bugetară.
Reprezentanții partidelor politice implicate nu au prezentat încă o formă finală a proiectului, consultările fiind încă în desfășurare. În plus, Comisia Europeană solicită un plan clar și concret pentru reducerea deficitului, bazat în principal pe creșterea veniturilor, nu doar pe tăieri de cheltuieli.
Pentru cetățeni, aceste majorări fiscale vor însemna costuri suplimentare, însă autoritățile le consideră necesare pentru a preveni un colaps fiscal și pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
