Seceta prelungită, stresul termic și schimbările climatice ne afectează direct viața, siguranța, culturile și confortul. Apa devine o resursă vitală, iar cei cu acces la apă, pământ și tehnologii moderne vor avea un avantaj semnificativ în viitor. Agricultorii serioși nu mai pot conta pe vremea favorabilă, deoarece seceta, ploile și furtunile extreme devastează constant recoltele. Statele care sunt deja obișnuite să cultive în deșert se adaptează rapid. În România, adaptarea întârzie.
În această vară, România a fost un exemplu clar de impact al schimbărilor climatice. Sud-vestul țării, cu județe precum Caraș, Mehedinți și Dolj, a fost afectat de incendii uriașe de vegetație, iar intervențiile aeriene amintesc de cele din Grecia sau Spania. Între timp, în estul țării, județul Galați a fost lovit de ciclonul Boris, aducând inundații și victime.
În unele zone a plouat abundent, iar în altele seceta a creat imagini de coșmar. Agricultura din afara arcului carpatic suferă enorm. Fermierii recunosc că nu mai pot depinde de condițiile meteorologice. „La mila Domnului” a devenit o realitate dură, spun ei, subliniind că seceta din acest an a fost fără precedent.
Temperaturi extreme, de peste 40 de grade, au afectat inclusiv regiunile montane, în timp ce alte părți ale globului, cum ar fi Africa de Sud, au avut fenomene climatice surprinzătoare, precum ninsoare. Serviciul Copernicus al Uniunii Europene a confirmat că fiecare lună din vara lui 2023 a fost cea mai călduroasă din istorie. Roxana Bojariu, climatolog ANM, a declarat că seceta din Europa este cea mai gravă din ultimii 500 de ani.
Organizația Națiunilor Unite avertizează că, până în 2050, cererea globală de alimente va crește cu 70%. Bătălia viitorului se va da pentru hrană și apă, iar România, cu rezerve limitate de apă, riscă să fie grav afectată. Fermierii din Banat, care altădată obțineau producții impresionante, recunosc că seceta le-a distrus culturile de porumb.
Multe zone din România au fost încadrate în 2024 la secetă extremă. Teleormanul, de exemplu, se confruntă cu un fenomen rar întâlnit: lacuri care au dispărut complet, cum este cazul lacului Frăsinet, unde apa s-a evaporat în totalitate. În Giurgiu, Delta Neajlovului, o atracție turistică importantă, s-a transformat într-un peisaj deșertic. Ecosistemele și turismul suferă grav, iar autoritățile încearcă să găsească soluții.
În Gorj, situația este dezastruoasă: râuri precum Șușița și Sohodol au secat complet, iar fântânile adânci de 20 de metri nu mai au apă. Localnicii primesc apă cu cisternele de la pompieri, în timp ce pânza freatică scade alarmant.
Fermierii români sunt nevoiți să învețe de la australieni și africani cum să cultive pe timp de secetă. Unii testează metode noi, cum ar fi acoperirea tarlalelor cu paie pentru a reduce temperatura solului, o tehnică folosită în regiunile aride. Însă adaptarea necesită echipamente puternice și o schimbare de mentalitate. Fără o strategie națională clară pentru gestionarea apei, agricultura românească se confruntă cu un viitor incert.
