
Începând cu 1 august 2025, românii cu pensii lunare ce depășesc pragul de 3.000 de lei vor fi obligați să plătească o contribuție de 10% din suma ce depășește această limită pentru asigurările sociale de sănătate (CASS). Această modificare legislativă, introdusă prin Legea 141/2025, afectează nu doar pensiile publice, ci și pensiile private obligatorii (Pilonul 2), facultative (Pilonul 3) și ocupaționale (Pilonul 4).
Conform articolului 100 din Legea 141/2025, venitul impozabil lunar din pensii se calculează prin scăderea din totalul venitului lunar a unei sume neimpozabile de 3.000 de lei, iar după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată.
Legea a fost adoptată și promulgată după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat constituționalitatea prevederilor referitoare la plata CASS pentru pensiile ce depășesc pragul de 3.000 de lei.
„Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al CCR.
De asemenea, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în Consiliul Superior al Magistraturii, a subliniat pentru Gândul:
„Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”.
Pensionarii care primesc sume sub 3.000 de lei lunar sunt asigurați în sistemul de sănătate fără costuri suplimentare legate de CASS. În schimb, pentru cei cu pensii private obligatorii ce depășesc această sumă, modul de plată ales influențează suma totală plătită ca și contribuție.
Conform normelor curente, banii din Pilonul 2 pot fi încasați fie într-o singură tranșă la pensionare, fie în rate lunare pe o perioadă de cinci ani.
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, explică că alegerea modului de încasare trebuie făcută ținând cont de taxe și inflație.
„Este vorba efectiv de optimizare. În momentul în care eu decid cum să-mi primesc banii din Pilonul 2, trebuie să iau în considerare taxele și inflația. Să zicem că le întind pe o perioadă lungă, dar le mănâncă inflația. Plătesc mai puține taxe, dar e inflația care erodează banii. Deci este efectiv o decizie pe care o ia beneficiarul în funcție de taxe și inflația așteptată. Este perfect legal”, a declarat analistul financiar pentru Gândul.
El adaugă că, în condițiile unei inflații anuale de 5%, plata eșalonată poate aduce o pierdere mai mare decât plata unică și impozitul aferent.
În plus, Codirlașu susține că plata CASS pentru banii proveniți din sistemul privat de pensii poate reprezenta o formă de dublă impozitare:
„Cumva, când se contributează la aceste fonduri de pensii, deja se contributează din bani impozitați pentru CASS. Din brutul salarial se plătește CASS, se face și contribuția pentru sistemul privat de pensii, deci se plătește deja CASS”, a explicat analistul.
El evidențiază că în cazul Pilonului 1 (sistemul public), pensia primită este adesea mai mică decât contribuțiile plătite, ceea ce identifică ca dublă impozitare.
„Dublă impozitare se tot întâmplă. Adică, să luăm salariile, din care dăm 42% impozite, după care încă acum 21% TVA din ce ne rămâne”, concluzionează Codirlașu, recunoscând însă că măsura CASS este constituțională.
Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), consideră că în cazul Pilonului 2 nu există risc real de dublă taxare a CASS, deoarece contribuțiile sunt plătite din salariul brut, înainte de reținerea CASS.
În schimb, pentru Pilonul 3 (pensiile facultative), dublă taxare poate apărea dacă angajatul plătește CASS din surse proprii, deși există facilități fiscale pentru contribuțiile plătite de angajator din salariul net al angajatului.
„În oricare dintre situații, înlocuirea obiceiului de încasare a banilor printr-o plată unică de la fondul de pensii cu opțiunea de a încasa banii în mod lunar poate fi o soluție”, a declarat Radu Crăciun.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) înscriu în prezent aproximativ 8,3 milioane de români, reprezentând majoritatea populației active. Dintre aceștia, circa 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut, în cadrul contribuției sociale totale de 25%.
Potrivit legislației, Pilonul 2 efectuează plăți către beneficiari în următoarele situații:
De la înființare și până în prezent, peste 238.000 de români au primit bani din Pilonul 2, valoarea totală a plăților depășind 3,8 miliarde de lei.
Majoritatea plăților (65%) au fost făcute pentru pensionarea la limită de vârstă, iar 74% dintre beneficiari au ales plata unică ca modalitate de încasare.
Circa 95% din activele Pilonului 2 sunt investite în România, fondurile fiind cei mai importanți investitori instituționali. Aproximativ două treimi din aceste fonduri sunt plasate în titluri de stat, iar aproape un sfert în acțiuni listate la Bursa de Valori București, contribuind astfel la finanțarea pe termen lung a statului și la dezvoltarea economică a țării, menținând un profil de risc moderat.