În ciuda expectațiilor legate de progresele medicale și cercetările genetice, oamenii de știință avertizează că speranța de viață a oamenilor nu va crește semnificativ. Deși tot mai mulți oameni ajung la vârsta de 100 de ani, progresele în medicină nu au dus la o extindere notabilă a speranței de viață în cele mai avansate țări. S. Jay Olshansky, cercetător la Universitatea Illinois-Chicago, subliniază că există o limită în ceea ce privește durata de viață umană, ceea ce impune o reconsiderare a planificării financiare pentru pensionare.

Istoria arată o îmbunătățire a speranței de viață de-a lungul secolului XX datorită unor progrese semnificative în domeniul sănătății publice și medicale. Cu toate acestea, în ultimele decenii, ritmul acestor îmbunătățiri a încetinit. Studiile recente, care analizează date din perioada 1990-2019 pentru cele mai longevive populații, inclusiv SUA, Hong Kong și țări europene, sugerează că avansurile în sănătate nu mai au impactul radical scontat asupra creșterii speranței de viață.

Speranța de viață este crucială în evaluarea stării de sănătate a populației, dar poate fi influențată de factori variabili, precum pandemii sau inovații în medicină. În Statele Unite, probleme precum obezitatea și violența contribuie la o scădere a speranței de viață, iar cercetările sugerează că, în absența schimbărilor majore, speranța de viață este puțin probabil să se îmbunătățească semnificativ.

Studiul condus de Olshansky arată că, deși numărul centenarilor crește, procentajul persoanelor care ating această vârstă va rămâne relativ scăzut. Cele mai longevive populații, cum ar fi japonezii din Okinawa, au demonstrat că există o limită a longevitate. România, în schimb, se confruntă cu o speranță de viață mai mică decât media europeană, dar se mândrește cu cel mai vârstnic veteran de război din lume, Ilie Ciocan, în vârstă de 111 ani.
Citește articolul original pe adevarul.ro