În România, efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente, manifestându-se prin intensificarea valurilor de căldură și amplificarea secetei extreme. Aceste observații sunt subliniate într-un raport recent publicat de InfoClima.
Recent, ONU a transmis un avertisment urgent: fără măsuri drastice, temperatura globală ar putea să crească cu peste 3 grade Celsius până la sfârșitul acestui secol.
În raport se evidențiază că, în ultimele șapte decenii, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de zile cu temperaturi extreme, cu multe regiuni întregistrând prelungiri de 10-15 zile ale valurilor de căldură. Sud-vestul și estul țării sunt cele mai afectate, raportându-se prelungiri de 25-30 de zile. Proiecțiile indică o continuare a acestei tendințe, cu implicații adverse asupra sănătății publice și economiei.
Potrivit fizicianului Bogdan Antonescu, creșterea temperaturii globale cu 1,2 grade Celsius a dus la modificarea caracteristicilor valurilor de căldură. Aceste fenomene au devenit mai frecvente și intense, iar impactul lor social și economic este semnificativ.
Antonescu subliniază că, în lipsa unor măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Bucureștiul ar putea experimenta, până în 2050, patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile anual, iar numărul orelor cu stres termic s-ar putea dubla față de 2023.
Seceta a devenit o provocare majoră, iar suprafețele afectate de aceasta au crescut semnificativ în perioada 2018-2023. Aceasta a avut un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare, iar tendința de aridizare continuă. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, sunt tot mai frecvente, afectând grav agricultura și infrastructura, în special în estul și nordul țării.
Urbanizarea contribuie la intensificarea efectelor schimbărilor climatice, rezultând în ceea ce se numește Insulă de Căldură Urbană, în care orașele devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale. Aceste diferențe de temperatură pot ajunge până la 7-8 grade Celsius.
Se estimează că, până în 2040, valurile de căldură vor afecta aproximativ 50% din populația urbană a orașelor mari, cum ar fi București și Craiova. Adaptarea la aceste schimbări necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură.
Un alt aspect important evidențiat în raport este că doar 4% dintre români consideră schimbările climatice o prioritate națională, în ciuda faptului că acestea au un impact semnificativ asupra agriculturii, apei și economiei naționale. Lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară scot în evidență necesitatea unei viziuni integrate în acest domeniu.
Cu câteva săptămâni înaintea COP29 (Conferința Părților) din Azerbaijan, ONU atrage din nou atenția asupra angajamentelor climatice actuale ale țărilor, care indică o creștere a temperaturilor cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, depășind semnificativ obiectivele stabilite la Acordul de la Paris.
În acest context, există o nevoie urgentă de acțiuni concrete pentru a preveni efectele devastatoare ale schimbărilor climatice. Raportul subliniază importanța adoptării de politici climatice eficiente și de strategii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
