
Populația de arici europeni, cunoscuți științific sub numele de Erinaceus europaeus, este în declin, o situație îngrijorătoare generată de expansiunea urbană și de pericole precum traficul rutier. Această specie a fost recent inclusă în categoria „potențial amenințată cu dispariția” pe „Lista roșie” actualizată a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), o schimbare importantă raportată la Conferința COP16 din Cali.
Observațiile arată că populația de arici a scăzut dramatic în peste jumătate din țările în care au fost detectați, inclusiv în Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Germania și Austria. Cercetătoarea Sophie Rasmussen de la Universitatea Oxford a subliniat că aricii sunt „foarte aproape de a fi clasificați ca vulnerabili” și a adăugat că activitățile umane reprezintă cele mai mari amenințări pentru această specie, în special prin intervențiile din mediul urban.
Aricii au o metodă naturală de apărare împotriva prădătorilor, strângându-se în ghemuri protejate de aproximativ 8.000 de țepi. Această strategie, însă, nu îi ajută în fața mașinilor, ceea ce îi expune riscurilor mari de deces în mediile urbane. Alte amenințări includ utilizarea pesticidelor în agricultură și în grădinile personale, precum și declinul insectelor, care constituie o mare parte din dieta lor.
În medie, aricii trăiesc doi ani, deși au fost cazuri de arici care au ajuns la nouă sau chiar 12 ani. Aceștia se pot reproduce de la sfârșitul primului lor an, având între trei și cinci pui pe sezon. Conform specialistei, numărul mic de reproducții în decursul vieții lor afectează capacitatea de regenerare a populației.
Pentru a ajuta la conservarea aricilor, Rasmussen recomandă proprietarilor de grădini să facă modificări simple, cum ar fi construirea de „autostrăzi pentru arici” prin crearea unor găuri în garduri pentru a le permite acestora să se deplaseze liber. De asemenea, se sugerează păstrarea unei mici rezerve de apă și resturi alimentare, precum și lăsarea grădinii să crească în mod natural, pentru a atrage insecte, râme, melci și limacși, care reprezintă surse importante de hrană pentru arici.
Inițiativele de protecție a aricilor sunt esențiale, nu doar din perspectiva conservării acestei specii, ci și pentru a păstra echilibrul ecologic și a promova biodiversitatea în mediul nostru. Fiecare mic efort contează și contribuie la o soluție mai largă împotriva declinului faunei sălbatice în general.
