
Urechelnița este o plantă de origine montană, întâlnită frecvent în grădini, pe zidurile din piatră sau pe acoperișurile de cărămidă ale locuințelor. Cunoscută sub multiple denumiri populare, precum iarba ciutei, iarba lupului, urechea mâței sau răsfug, această plantă se remarcă atât prin aspectul său estetic, cât și prin multiplele proprietăți terapeutice.
Urechelnița are un aspect ornamental deosebit, fiind adesea folosită în grădini cu colțuri pietruite sau în amenajările de tip japonez. Frunzele sale, o rozetă de frunze cărnoase, oval-alungite, cu vârful ascuțit, pot aminti în stadiul incipient de dezvoltare de anghinare. Din centrul rozetei răsare o tulpină înaltă de până la 40 de centimetri, care poartă flori mici, în formă de steluțe, de culoare roz sau roșie.
Frunzele cărnoase ale urechelniței sunt recunoscute pentru proprietățile lor benefice în tratamentele dermatologice. Aplicate direct pe piele, acestea ajută în afecțiuni precum eczeme, zona Zoster sau pentru hidratarea tenului uscat și aspru. Planta se recoltează proaspătă, în perioada martie – octombrie, pentru a păstra substanțele active.
Compușii principali ai plantei includ săruri astringente și acid malic, iar urechelnița are efecte antiinflamatoare, cicatrizante, antibiotice, astringente, diuretice, sedative, hemostatice, antispasmodice și vermifuge. Sucul proaspăt, obținut prin tăierea frunzelor pe lungime și scurgerea lichidului pe marginea unei farfurii adânci, este folosit pentru tamponarea zonelor afectate de diverse boli de piele.
Pe lângă eczeme, sucul plantei este eficient în tratarea erizipelului, pigmentărilor, alunițelor, lentigo-ului, petelor congenitale sau petele de bătrânețe, putând fi utilizat și pentru eliminarea pistruilor. În cazul zonei Zoster, sucul este apreciat pentru capacitatea sa de a calma durerile intense de-a lungul traiectului nervos.
Frunzele zdrobite se aplică local pe bătături, acnee, înțepături de insecte, răni sau arsuri, oferind o ameliorare a simptomelor. Deși este folosită în principal pentru afecțiuni cutanate, urechelnița poate fi administrată și intern, obținând rezultate în tratarea afecțiunilor renale, otitelor, durerilor dentare sau auditive, tulburărilor nervoase, diareei, febrei, hemoroizilor sau paraziților intestinali.
Sub formă de decoct, urechelnița poate fi utilizată pentru spălături în cazuri de cancer de piele sau uterin, demonstrând astfel o gamă largă de aplicații terapeutice.