Moșii de vară, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților, reprezintă un moment esențial în calendarul ortodox românesc, dedicat în totalitate pomenirii celor trecuți în neființă. În anul 2026, această sărbătoare pică pe data de 30 mai, fiind fixată în sâmbăta care precede Rusaliile. Conform dogmei creștine, rugăciunile adresate în această zi pentru sufletele celor adormiți sunt considerate a avea o forță spirituală deosebită.
Denumirea de „moși” provine din tradiția populară și invocă amintirea străbunilor, fiind celebrată prin mai multe sâmbete pe tot parcursul anului. Libertatea.ro notează că principala activitate a credincioșilor este participarea la Sfânta Liturghie și la slujbele de parastas, unde preoții citesc pomelnicele și se roagă pentru iertarea păcatelor celor plecați. Familiile aduc la biserică ofrande ritualice precum coliva, colacii și vinul, esențiale pentru binecuvântare.
Un aspect definitoriu al acestei sărbători este actul milosteniei. Tradiția spune că alimentele oferite în memoria celor morți aduc consolare sufletelor lor. Astfel, se obișnuiește să se împartă diverse mâncăruri, de multe ori puse în vase noi de lut. Printre ofrandele oferite se regăsesc sarmalele, orezul cu lapte, plăcintele, dar și fructele proaspete de sezon, în special cireșele și căpșunile. Ritualul include și curățarea mormintelor dis-de-dimineață, unde se aprind lumânări și se depun flori proaspete.
Simbolistica vegetală joacă și ea un rol important în această zi. Credincioșii aduc la biserică ramuri de tei și frunze de nuc, care sunt sfințite și ulterior așezate la icoane pentru a proteja gospodăria de boli și necazuri. În sate, există credința că aruncarea unei crenguțe de tei sfințite în curte poate proteja casa de furtuni și fenomene meteorologice violente.
Întregul ritual este completat de o serie de interdicții și superstiții păstrate în folclor. De Moșii de vară, se spune că nu este bine să faci curățenie, să arunci gunoiul sau să mături, pentru a nu „tulbura” liniștea celor adormiți. De asemenea, sunt evitate activități precum torsul sau împletitul, iar credincioșii sunt sfătuiți să nu plece din biserică înainte de finalul slujbei și să evite conflictele. O altă credință veche menționează că spiritele celor plecați se întorc în morminte după această zi, motiv pentru care pomenile trebuie făcute cu rânduială.
Parastasul colectiv este mecanismul prin care biserica mijlocește pentru toți cei adormiți, termenul provenind din grecescul care înseamnă „a sta în locul cuiva”. Alături de Moșii de vară, în calendarul ortodox sunt stabilite mai multe astfel de momente, precum Moșii de iarnă, de toamnă, sâmbăta lui Lazăr sau Paștele Blajinilor. Pentru această zi specială, credincioșii rostesc o rugăciune dedicată odihnei veșnice:
„Pomenește, Doamne, pe cei ce intru nădejdea Învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinti și frați ai noștri și pe toți cei care intru dreaptă credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul său cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește-le lor si noua Imparatia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfarsite si fericite. Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreuna și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit! Amin!”
Mai multe detalii despre tradițiile acestei zile pot fi consultate pe Libertatea.ro.
