O problemă frecventă în locuințele din România, în special în sezonul rece, este funcționarea necorespunzătoare a caloriferelor, care se încălzesc în partea de sus, dar rămân reci în cea inferioară. Această situație, care duce la o încălzire ineficientă și la costuri mai mari, este cauzată cel mai adesea de acumularea de aer în instalație, de depuneri de sedimente care blochează circulația apei calde sau de o presiune scăzută în centrala termică.
Caloriferele, elemente esențiale ale sistemelor de încălzire centralizată, funcționează pe un principiu simplu: apa este încălzită într-o centrală, de obicei la 70-80°C, și apoi este distribuită printr-o rețea de țevi către radiatoarele din locuință. Odată ajunsă în calorifer, apa caldă cedează căldura în cameră prin radiație și convecție, un proces prin care aerul cald se ridică, iar cel rece coboară, creând un circuit natural. După ce se răcește, apa se întoarce la centrală pentru a fi reîncălzită. Materialul din care este fabricat caloriferul, cel mai adesea oțel, fontă sau aluminiu, influențează direct eficiența transferului termic, conform platformei Netatmo.
Principalele cauze ale încălzirii neuniforme a unui calorifer sunt diverse. Potrivit publicației Iheat.co.uk, cea mai comună problemă este acumularea de sedimente, precum particule de calcar, rugină sau mizerie, în partea de jos a radiatorului, care blochează fluxul apei. Alte motive pot fi un dezechilibru hidraulic în sistem, care împiedică distribuția uniformă a apei, blocaje la nivelul robineților termostatici, o presiune prea mică în centrală sau o defecțiune a pompei de recirculare, care nu mai poate împinge apa caldă eficient în toate radiatoarele.
În cazurile mai grave, scurgerile de apă pot semnala o defecțiune a radiatorului. Dacă pierderile sunt minore și localizate la îmbinări, ele pot fi remediate prin strângerea piulițelor, însă dacă scurgerea este semnificativă, se recomandă apelarea la un instalator specializat.
Pentru a remedia un calorifer care nu se încălzește corect, primul pas este aerisirea acestuia. Prezența aerului în instalație împiedică apa caldă să ajungă în partea superioară a radiatorului. Aerisirea se face prin deschiderea valvei de purjare, cu o cheie specială sau o șurubelniță, până când tot aerul este eliminat și începe să curgă un jet constant de apă.
O altă verificare importantă este presiunea centralei termice. Aceasta trebuie să se încadreze, de regulă, între 1 și 2 bari, conform indicațiilor producătorului. Dacă manometrul indică o valoare mai mică, este necesar să se adauge apă în sistem pentru a restabili presiunea optimă, menționează site-ul Idealheating.com.
De asemenea, problema poate proveni de la robinetul termostatic. Acesta are un știft intern care se poate bloca în poziția „închis”, oprind astfel intrarea apei calde în calorifer. Totodată, este esențial să se verifice dacă ambii robineți ai caloriferului, cel de tur și cel de retur, sunt complet deschiși.
Dacă depunerile de sedimente sunt cauza, se poate folosi o soluție de curățare chimică. Aceasta se introduce în sistem, se lasă să acționeze aproximativ o oră cu centrala pornită, după care instalația se clătește. Publicația Green Central precizează că, în cazuri grave, soluția poate acționa până la o săptămână, dar această operațiune este recomandat să fie efectuată de un specialist.
O alternativă este curățarea mecanică, ce presupune demontarea caloriferului și spălarea acestuia cu un jet de apă sub presiune, folosind un furtun. Pentru radiatoarele din fontă, pot fi necesare pompe speciale pentru a elimina eficient rugina și depunerile întărite.
O situație mai puțin obișnuită este pornirea necomandată a caloriferelor, cauzată de cele mai multe ori de o eroare de programare a termostatului sau de o defecțiune a acestuia, care detectează greșit temperatura ambientală. Potrivit Irsap.com, termostatele inteligente moderne pot preveni astfel de probleme, permițând controlul de la distanță al sistemului de încălzire și trimițând alerte în cazul unor anomalii, contribuind astfel la reducerea consumului de energie.
