Noaptea de 29 spre 30 noiembrie, dedicată Sfântului Andrei, este considerată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul popular românesc, fiind marcată de o împletire unică între credința creștină și ritualurile străvechi. Cunoscută și sub denumirea de „Andrei cap de iarnă” sau „Halloween-ul românesc”, această noapte este privită ca un moment magic în care cerurile se deschid, iar bariera dintre lumea celor vii și cea a spiritelor dispare.
Conform tradiției, în această noapte rugăciunile sunt ascultate mai ușor, iar practicile de prospectare a viitorului capătă o putere deosebită. Bătrânii spun că este un moment al semnelor și al viselor premonitorii, iar cei care respectă obiceiurile vor avea parte de protecție divină și prosperitate.
Cel mai cunoscut obicei rămâne punerea grâului la încolțit, un ritual menit să arate cum va fi anul următor pentru cel care îl practică. Dacă grâul va crește des și verde, se preconizează un an plin de sănătate și belșug. De asemenea, oamenii aduc în casă crenguțe de vișin pe care le pun în apă; dacă acestea înfloresc până la Crăciun, este semn de an bogat.
Dincolo de aspectele benefice, folclorul asociază această dată cu momentul în care spiritele malefice devin active. Se crede că „umblă strigoii” pentru a fura „mana vacilor”, „mințile oamenilor” și rodul livezilor. Strigoii, văzuți ca spirite ale celor morți care nu și-au găsit liniștea, pot aduce boli și calamități.
Pentru a se proteja de duhurile rele, gospodinele folosesc usturoiul, ungând porțile, ușile, geamurile și cotețele animalelor. Istoricul Ania Moldoveanu notează că, în trecut, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos pentru a nu lăsa „nicio gură de intrare” spiritelor în locuințe. De asemenea, se împrăștie firimituri de pâine în curte și se aprind candele lângă icoane.
Sfântul Andrei este numit și „Apostolul Lupilor”, o titulatură legată de prezența sa pe teritoriul geto-dacilor, unde lupul era un simbol sacru. Tradiția spune că în această noapte lupii devin mai sprinteni și încep să vorbească cu grai de om. Cei care îi aud riscă să afle secrete groaznice, iar prețul plătit este transformarea în vârcolaci.
Fetele care doresc să își afle ursitul apelează la diverse practici magice, precum ascunderea busuiocului sfințit sub pernă pentru a-l visa pe viitorul soț. Alte ritualuri includ privitul într-un pahar cu apă neîncepută la miezul nopții sau, în unele zone, așezarea între două oglinzi cu o lumânare în mână. Totodată, busuiocul sfințit este folosit și pentru a bate în ușă, aducând noroc și alungând ghinionul.
Condițiile meteorologice din noaptea de Sfântul Andrei sunt considerate un indicator pentru iarna ce urmează. Un cer senin și cald prevestește o iarnă blândă, în timp ce luna plină, ploaia sau ninsoarea anunță troiene mari. O altă metodă de predicție implică folosirea a 12 cepe lăsate în pod până la Crăciun; cele stricate indică luni ploioase, iar cele încolțite sunt semn de bogăție.
