În limba română există numeroase substantive a căror formă de plural poate crea confuzii, fiind adesea o capcană pentru vorbitori. Iată câteva exemple relevante:

Pluraluri corecte și greșeli frecvente

• Aragaz – Pluralul corect este aragaze, nu aragazuri.
• Blană – Forma corectă este blăni, nu blănuri. Termenul blănuri face referire la articole vestimentare, nu la piei prelucrate.
• Bairam – Pluralul corect este bairamuri, nu bairame.
• Boschet – Corect se spune boschete, nu boscheți.
• Fasă – Pluralul este feșe, nu fașe.
• Ciubuc – Forma corectă este ciubucuri, nu ciubuce.
• Colonel – Pluralul corect este colonei, nu coloneli.
• Monedă – Pluralul este monede, nu monezi.
• Sindrom – Corect este sindroame, nu sindromuri.
• Pârău – Pluralul corect este pâraie, nu pârâuri.

Pluralul pentru „macrou” și „sânge”
Un exemplu notabil este pluralul substantivelor „macrou” și „sânge”:

• Macrou – Pluralul corect este macrouri.
• Sânge – Deși rar folosit, pluralul corect este sângiuri.

Substantive fără formă de plural
Există și substantive în limba română care nu au plural, fiind denumite „substantive defective de plural”. Exemple frecvente includ: fasole, lapte, mazăre, unt, grâu, secară, sare, piper, porumb, miere, fotbal, cinste, creștinism etc.

Greșeli comune în utilizarea cuvintelor
Multe cuvinte din limba română sunt folosite în mod greșit. Iată câteva exemple:

• Repercursiune – Corect: repercusiune.
• Ţigare – Corect: ţigară.
• Vroiam – Corect: voiam.
• Pioneză – Corect: piuneză.
• Deasemeni – Corect: de asemenea.
• Ierbicid – Corect: erbicid.
• Eclere – Corect: ecleruri.

Româna, o limbă vorbită de milioane
Limba română este vorbită de aproximativ 28 de milioane de oameni, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. Aceasta este a cincea limbă romanică ca număr de vorbitori, după spaniolă, portugheză, franceză și italiană. Comunități de vorbitori de limba română există nu doar în România și Republica Moldova, ci și în diaspora din Statele Unite, Canada, Germania, Israel și alte țări.