O nouă platformă digitală lansată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) permite acum compararea unităților medicale din România, oferind publicului date detaliate despre activitatea spitalelor, gradul de utilizare a paturilor și durata internărilor. Această inițiativă, prezentată ca un demers pentru mai multă transparență în sistemul medical, este accesibilă pacienților, medicilor, jurnaliștilor și reprezentanților autorităților locale.
Aplicația furnizează o imagine de ansamblu asupra funcționării rețelei spitalicești, incluzând indicatori precum volumul de pacienți tratați, media zilelor de spitalizare și eficiența utilizării resurselor. Potrivit datelor publicate de B1TV, mulți dintre acești parametri erau anterior dispersați sau greu de consultat de către publicul larg.
„Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România”, a declarat președintele CNAS, conform comunicatului de presă al instituției. Acesta a subliniat că orice reformă trebuie fundamentată pe cifre concrete: „Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”.
Statisticile oficiale indică dezechilibre vizibile în distribuția resurselor. Gradul mediu de ocupare a paturilor pentru cazuri acute este de aproximativ 63%, ceea ce înseamnă că unul din trei paturi contractate rămâne neutilizat. Mai mult, peste 140 de spitale funcționează cu un grad de ocupare sub 60%, în timp ce în 63 de unități acesta scade chiar sub pragul de 50%.
În ciuda acestor disponibilități, marile spitale de urgență rămân frecvent supraaglomerate. Reprezentanții CNAS explică faptul că problema nu este neapărat numărul total de paturi la nivel național, ci modul în care acestea sunt distribuite geografic și pe specialități, reflectând o realitate demografică schimbată în ultimii ani.
O altă componentă importantă a analizei vizează capitolul financiar. În jumătate dintre unitățile medicale, cheltuielile cu personalul depășesc 79% din veniturile obținute de la casele de asigurări pentru serviciile prestate. În zeci de cazuri, aceste costuri trec de 90%, limitând semnificativ sumele rămase pentru medicamente, materiale sanitare sau investiții în echipamente.
CNAS precizează că publicarea acestor indicatori nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalicesc, ci un instrument necesar pentru adaptarea organizării și finanțării sănătății la nevoile reale ale pacienților. Datele sunt acum disponibile integral pentru toți cei interesați să înțeleagă funcționarea sistemului medical din România.
