Semințele de susan, folosite de mii de ani în medicina orientală, sunt bogate în calciu, magneziu, fosfor și zinc și pot susține sănătatea oaselor; o rețetă simplă, naturală — descrisă mai jos — este prezentată ca un „calciu viu” din natură, util în perioade critice precum menopauza, osteopenia sau osteoporoza.

Semințele de susan conțin o concentrație ridicată de minerale esențiale pentru sistemul osos. În formă integrală (cu tot cu coajă) au de peste 8 ori mai mult calciu decât laptele, iar calciul din susan este mai bine absorbit când semințele sunt măcinate sau înmuiate, spre deosebire de unele forme industriale care se absorb mai greu.

Zincul din susan (aproximativ 10 mg la 100 g) susține formarea masei osoase și vindecarea după traumatisme; deficiența de zinc a fost asociată cu scăderea densității osoase, în special la femeile în postmenopauză, iar zincul contribuie la activarea osteoblastelor, celulele care construiesc osul.

Magneziul (aproximativ 350 mg/100 g) este necesar pentru utilizarea eficientă a calciului în organism, ajută la echilibrul mineral și previne calcificarea anormală a țesuturilor moi. De asemenea, contribuie la relaxarea musculară și la menținerea sănătății articulațiilor; pentru persoanele active sau în vârstă, susanul poate fi un aliat natural în păstrarea mobilității.

Fosforul (aproximativ 600 mg/100 g) este al doilea mineral ca importanță în structura osoasă, după calciu; el sprijină pH-ul sanguin normal și activarea enzimelor implicate în mineralizarea osoasă, iar aportul corect ajută la prevenirea pierderii osoase.

Pe lângă minerale, semințele de susan conțin acizi grași nesaturați, în special omega‑6, care au efecte antiinflamatoare și pot contribui la reducerea durerilor articulare și a inflamațiilor cronice, frecvente în artrite.

Un studiu publicat în International Journal of Rheumatic Diseases (2013) a investigat efectele consumului de semințe de susan la pacienții cu osteoartrită de genunchi. Timp de două luni, 50 de pacienți au primit zilnic 40 g de semințe de susan, în timp ce grupul de control a continuat tratamentul medicamentos standard.

La finalul perioadei de două luni, grupul care a consumat susan a prezentat o scădere semnificativă a durerii și o îmbunătățire a mobilității. Autorii au remarcat influențe pozitive nu doar asupra simptomelor inflamatorii, ci și asupra markerilor biochimici ai densității osoase, efect explicat prin prezența lignanilor (precum sesamina) și a mineralelor.

Studiul a mai raportat efect antioxidant al susanului, reducând stresul oxidativ asociat cu deteriorarea cartilajelor. Participanții nu au raportat reacții adverse, iar cercetătorii au observat și o creștere a capacității de efort, indicând o îmbunătățire a funcției articulare. Concluzia a fost că semințele de susan pot reprezenta un adjuvant natural valoros în afecțiunile osoase.

Ingrediente:

• 5 linguri de semințe de susan (cu tot cu coajă)
• 1 lingură de miere crudă
• 1 linguriță de suc proaspăt de lămâie (opțional)

Mod de preparare:

1. Prăjiți ușor semințele într-o tigaie uscată (1–2 minute) pentru a le activa compușii.
2. Lăsați-le să se răcească și apoi măcinați-le fin.
3. Amestecați pudra rezultată cu mierea și, dacă doriți, cu sucul de lămâie.
4. Păstrați amestecul într-un borcan de sticlă, la frigider.

Mod de administrare: Luați 1 linguriță dimineața, pe stomacul gol, timp de 30 de zile. Se poate repeta în cure de 3 luni, cu pauze de 2 săptămâni între ele.

Contraindicații:

• Alergie la susan – una dintre cele mai frecvente alergii alimentare, mai ales la copii.
• Persoane cu hiperparatiroidism – excesul de calciu din dietă poate agrava dezechilibrul hormonal.
• Pietre la rinichi (oxalat de calciu) – aportul crescut de calciu poate fi contraindicat în anumite forme de litiază renală.
• Diabet zaharat – semințele sunt calorice și trebuie consumate cu moderație.
• Tulburări digestive – în caz de colon iritabil, semințele întregi pot provoca balonare sau disconfort dacă nu sunt bine măcinate.