Discuțiile privind posibila interzicere a centralelor termice pe gaz au revenit în spațiul public odată cu apropierea sezonului rece. Experții în energie clarifică însă că noile directive ale Uniunii Europene nu impun o interdicție imediată pentru consumatori, ci vizează eliminarea subvențiilor de stat pentru tehnologiile bazate pe combustibili fosili.
Corina Murafa, expert în cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), și Denisa Diaconu, specialist în eficiență energetică, au explicat impactul pachetului legislativ european asupra României, o țară unde fondul locativ are un consum ridicat de energie.
Uniunea Europeană a actualizat legislația privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) în aprilie 2024, noile norme intrând în vigoare la sfârșitul lunii mai. Statele membre, inclusiv România, au obligația de a transpune aceste reguli în legislația națională până în 2026. Scopul principal este eficientizarea noilor construcții și renovarea celor vechi.
Denisa Diaconu a precizat pentru Ziare.com că textul directivei nu interzice centralele de apartament, ci reglementează modul în care acestea sunt finanțate de stat.
„În ceea ce privește centralele de apartament, directiva nu cere nicidecum interzicerea lor. Dar într-adevăr menționează, potrivit Articolului 17, că autoritățile publice nu vor mai putea să subvenționeze, să ofere facilității de ordine fiscal sau financiar pentru tehnologii care au la bază combustibil fosili, adică tocmai centralele de apartament pe gaz”, a explicat Denisa Diaconu.
Practic, prin eliminarea subvențiilor, tehnologiile poluante nu vor mai fi avantajate artificial, lăsând loc soluțiilor ecologice să devină competitive. Deși există un obiectiv de eliminare treptată a sistemelor pe combustibili fosili până în 2040, în acest moment nu sunt prevăzute măsuri coercitive directe asupra cetățenilor.
Specialiștii subliniază că Bruxelles-ul oferă țărilor libertatea de a adapta măsurile la realitățile locale, infrastructura din România fiind diferită de cea din statele vestice.
„Uniunea Europeană înțelege că realitățile naționale, contextul, sectorul energetic, e foarte diferit de la o țară la țară”, a adăugat Denisa Diaconu, menționând că directivele lasă suficient spațiu de manevră statelor membre.
Referitor la sistemul ETS2, care presupune taxarea emisiilor pentru combustibilii utilizați în clădiri, implementarea acestuia a fost amânată din cauza contextului economic și a lipsei de pregătire a unor state.
Corina Murafa atrage atenția că obligațiile de mediu cad în sarcina autorităților, nu a populației. Statul trebuie să crească anual ponderea energiei regenerabile în sistemele de încălzire și răcire.
„Aceste obligații de decarbonizare în sectorul încălzirii nu incumbă nicicum asupra cetățeanului obișnuit. Directiva spune că statele membre trebuie să crească procentul de energie regenerabilă în încălzire-răcire cu un anumit procent an de an, cu circa 1% din mix”, a declarat experta ORSE.
Pentru orașele cu sisteme centralizate, cum este Bucureștiul, viitorul implică integrarea unor surse noi de energie termică. Operatorii precum Termoenergetica vor fi nevoiți să se reorienteze către soluții sustenabile.
„E foarte important ca și Termoenergetica la rândul ei și alți operatori de CET-uri din țară să își schimbe sursa și să înceapă să cumpere din ce în ce mai multă energie termică din surse regenerabile, că vorbim de pompe de căldură de dimensiuni mari, de căldură reziduală de la centre de date sau chiar de la nămolurile de la stațiile de epurare”, a explicat Corina Murafa.
Modelul european sugerează utilizarea pompelor de căldură de mari dimensiuni, amplasate la nivel de cartier, care să ridice temperatura agentului termic distribuit prin rețea.
