Pacienții cu cancer pulmonar și melanom care au fost vaccinați cu un ser ARNm anti-COVID în timpul imunoterapiei au avut o rată de supraviețuire semnificativ mai mare decât cei nevaccinați, arată un nou studiu publicat în revista Nature. Cercetarea sugerează că vaccinurile, deși nu au fost create în acest scop, pot stimula sistemul imunitar să lupte mai eficient împotriva tumorilor.
Analiza, publicată în revista de specialitate Nature, a examinat peste 1.000 de dosare medicale și a scos la iveală diferențe notabile. În cazul pacienților cu cancer pulmonar, cei vaccinați cu un ser ARNm au supraviețuit în medie 37 de luni, o perioadă aproape dublă față de cele 21 de luni înregistrate la pacienții nevaccinați. Pentru bolnavii cu melanom metastatic, supraviețuirea medie a fost de 27 de luni la cei nevaccinați, în timp ce la cei vaccinați durata a fost atât de mare, încât media nu a putut fi calculată pe parcursul studiului. Beneficiul cel mai mare a fost observat la pacienții ale căror tumori răspundeau slab la imunoterapie.
Mecanismul a fost confirmat și prin teste pe șoareci, care au arătat că efectul nu provine din protecția împotriva COVID-19, ci dintr-o stimulare generală a sistemului imunitar. Vaccinurile ARNm antrenează sistemul imunitar să recunoască o proteină virală, iar această reacție pare să îmbunătățească eficiența terapiilor oncologice existente, precum inhibitorii punctelor de control imun.
„Vaccinul anti-COVID pe bază de ARNm acționează ca o sirenă de alarmă care stimulează sistemul imunitar în tot corpul – inclusiv în interiorul tumorii, unde pare să declanșeze un răspuns împotriva celulelor canceroase. Rezultatele observate la pacienți ne-au surprins”, a explicat Adam Grippin, oncolog la MD Anderson Cancer Center și coautor al studiului.
Cercetarea a pornit de la ipoteza că vaccinurile ARNm ar putea „trezi” sistemul imunitar adesea inhibat de tumori. Imunoterapia funcționează prin dezactivarea mecanismelor de apărare pe care celulele canceroase le folosesc pentru a se ascunde de sistemul imunitar, însă în multe cazuri, răspunsul acestuia este insuficient.
Benoit Van den Eynde, imunolog specializat în tumori la Universitatea Oxford, a descris datele ca fiind „foarte convingătoare”. „Este cu adevărat impresionant. Nu m-aș fi așteptat ca efectul să fie atât de puternic”, a adăugat acesta.
Un factor esențial pare să fie momentul administrării vaccinului. Studiul indică faptul că pacienții vaccinați în primele 100 de zile de la începerea tratamentului oncologic au înregistrat cele mai mari beneficii. Potrivit lui Grippin, date suplimentare, încă nepublicate, sugerează că vaccinarea cu cel mult 30 de zile înainte sau după startul terapiei ar putea amplifica și mai mult răspunsul imun.
Echipa condusă de Adam Grippin intenționează să confirme aceste concluzii printr-un studiu clinic dedicat. Cercetarea scoate în evidență un potențial neexplorat al tehnologiei ARNm, într-un context în care administrația Trump a redus finanțarea pentru dezvoltarea acesteia cu aproximativ 500 de milioane de dolari, o decizie pe care Departamentul american al Sănătății (HHS) nu a comentat-o.
„Este fascinant să vedem că un vaccin creat pentru o boală virală ar putea avea un efect atât de puternic în oncologie. Aceasta ne arată cât de mult mai avem de învățat despre modul în care putem folosi sistemul imunitar pentru a combate cancerul”, a mai spus Grippin.
