Guvernul României a anunțat intenția de a reduce bursele acordate studenților și elevilor în 2025, măsură ce a generat proteste ample în principalele centre universitare din țară, precum București, Cluj, Iași și Timișoara. Decizia face parte din strategia de diminuare a deficitului bugetar, însă este contestată vehement de tineri, care consideră că această reducere afectează accesul la educație și viitorul generațiilor următoare, scrie ziarobiectiv.ro.
Conform ministrului Educației, Daniel David, bursele pentru studenți în anul 2025 vor însuma aproximativ 6 miliarde de lei. În contextul restricțiilor financiare generate de deficitul bugetar, statul român nu mai poate susține acest nivel fără a implementa reforme majore. Una dintre schimbările principale vizează modul de calcul al burselor, care vor fi corelate cu salariul minim net, în locul celui brut, așa cum se proceda anterior. Această modificare va reduce fondurile disponibile cu aproximativ 40%, afectând semnificativ studenții care depind de aceste sume pentru susținerea studiilor.
Studenții au reacționat prompt și vehement, considerând această măsură o trădare și un atac direct la accesul la educație. Protestele au mobilizat mii de tineri în marile orașe universitare. Cristian Ghiurcă, președintele Uniunii Studenților din România, avertizează că mulți studenți vor fi nevoiți să renunțe la facultate sau să își caute un loc de muncă pentru a-și asigura traiul:
„Mulţi studenţi o să fie în poziția în care o să aibă nevoie de un job sau să se lase de facultate.”
Nemulțumirile studenților nu se limitează doar la această reducere. Ei semnalează un cumul de decizii guvernamentale care le afectează direct condițiile de studiu, precum eliminarea reducerilor la transportul feroviar, ceea ce agravează situația celei mai vulnerabile categorii din învățământ.
Printre protestatari se află numeroși studenți veniți din provincie, pentru care bursa este adesea singura sursă constantă de venit. O tânără studentă descrie dificultățile cu care se confruntă această categorie, adesea ignorată de factorii decidenți:
„Ei nu înțeleg cum este să fii student venit din provincie.”
Costurile de cazare, utilități, hrană și materiale didactice sunt ridicate, iar fără burse suficiente, accesul la studii devine un lux inaccesibil pentru mulți dintre acești tineri.
În prezent, bursele, cu excepția celor sociale fixate la 920 de lei, nu au o valoare uniformă la nivel național. Fiecare universitate primește un fond global pe care îl distribuie conform propriilor criterii, iar posibilitatea completării acestor fonduri din bugetele proprii este limitată, deoarece puține instituții dispun de resurse suplimentare.
Ioana Ciotac, studentă în anul I la Facultatea de Geografie și Științe Sociale, care beneficiază de o bursă de merit de 1.000 de lei, consideră că suma este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor cotidiene:
„Este un sprijin minim… Baremi atât să facă statul român ca să îşi ajute studenţii şi realmente să îi ambiţioneze. Să fie în jur de 1.200–1.500 de lei, mai ales dacă vrei să stai într-o garsonieră sau la cămin.”
Reforma propusă vizează și învățământul preuniversitar, unde sunt distribuite aproximativ 1.700.000 de burse. Bursa de reziliență, destinată elevilor cu medii modeste, dar proveniți din medii vulnerabile, va fi eliminată. În plus, bursa de merit va fi limitată la maximum 15% dintre elevii unei clase, ceea ce înseamnă că într-o clasă de 30 de elevi, doar 4-5 vor primi acest sprijin.
Vlăduț-Marius Iordache, președintele Consiliului Național al Elevilor, avertizează asupra consecințelor acestor schimbări:
„Bursele nu reprezintă un moft, ci un drept oferit de cadrul legislativ. Pentru elevii din familii vulnerabile reprezintă accesul la educaţia de mâine.”
Într-un gest cu valoare simbolică, ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că va renunța lunar la un sfert din salariul său pentru a finanța două burse de merit și șapte burse sociale. Totuși, oficialul recunoaște că nu poate rezolva întreaga criză:
„Și studenților, și elevilor le transmit următorul mesaj: Dacă aș fi în locul lor, și eu aș protesta.”
De asemenea, ministrul nu renunță la alte măsuri controversate, cum este creșterea normei didactice, care a generat deja nemulțumiri în rândul cadrelor universitare.
