Pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, un eveniment cu o însemnătate majoră în calendarul religios. Această zi, care marchează venirea pe lume a celui care L-a botezat pe Iisus, este însoțită de numeroase tradiții și interdicții riguroase, notează newsweek.ro.

Conform relatărilor din Evanghelia după Luca, Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut din părinții Zaharia și Elisabeta, un cuplu înaintat în vârstă căruia Arhanghelul Gavriil i-a vestit o naștere miraculoasă. Zaharia a rămas fără grai până în momentul în care a confirmat în scris numele ales de Dumnezeu pentru fiul său, având misiunea specială de a pregăti poporul pentru venirea Mântuitorului.

Tradiția populară impune anumite reguli stricte pentru această zi, recomandând evitarea muncilor grele sau activităților solicitante în gospodărie și la câmp. Se crede că cei care vor cosi iarba sau vor munci din greu pe 24 iunie vor atrage ghinionul asupra lor. De asemenea, bătrânii sfătuiesc credincioșii să evite certurile și conflictele, ziua fiind dedicată rugăciunii, păcii și armoniei.

Această sărbătoare creștină se suprapune cronologic cu Sânzienele sau Drăgaica, o celebrare a naturii și a fertilității reprezentată prin figuri mitologice binefăcătoare. Cu această ocazie, tinerele împletesc coronițe din flori galbene pe care le aruncă pe acoperișul caselor pentru a vedea ce le rezervă viitorul. Se spune că florile de sânziene au puteri vindecătoare, iar fetele care le pun sub pernă în noaptea de ajun își pot visa viitorul soț.

În numeroase sate din țară, o tradiție spectaculoasă este aprinderea focurilor ritualice pe dealuri, gest menit să purifice comunitatea și să alunge forțele negative. Tinerii sar peste aceste flăcări pentru a atrage norocul și sănătatea, respectând astfel legende vechi, precum cea a florii de ferigă, despre care se spune că înflorește doar în noaptea de Sânziene.