Conform informațiilor publicate de Playtech.ro, legislația din România recunoaște o serie de intervale necontributive care pot fi luate în calcul pentru pensie, printre acestea numărându-se perioadele stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 pentru cei persecutați politic, deportați sau prizonieri, dar și vechimea recunoscută soției care și-a urmat partenerul în misiune permanentă în străinătate, în baza Decretului-lege nr. 51/1990.
De asemenea, sunt luate în considerare intervalele în care s-a încasat ajutor de șomaj sau de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001, plățile compensatorii, venitul de completare, precum și vechimea suplimentară pentru grupele I și II de muncă ori condițiile speciale și exilul.
Specialiștii subliniază că simpla recunoaștere legală a unei perioade nu garantează utilizarea ei automată pentru orice tip de pensionare, deoarece există o delimitare clară între stagiul contributiv efectiv și cel necontributiv, cum ar fi studiile, stagiul militar sau concediul pentru creșterea copilului.
În ceea ce privește existența unui plafon general pentru anii necontributivi, legislația nu impune o limită fixă care să se aplice universal, singura situație clar reglementată fiind pensionarea anticipată cu maximum cinci ani, unde pot fi incluse astfel de perioade asimilate.
Noua lege a pensiilor, respectiv Legea nr. 360/2023, a modificat formula de calcul prin introducerea unui mecanism bazat pe puncte, în care totalul rezultă din înmulțirea numărului de puncte — contributive, necontributive și de stabilitate — cu valoarea punctului de referință.
